Page 5 - Bunul_Econom_1902_01
P. 5
Nr, 1. / " ~ ; ■ ._____________ / j B U N U L E C O N O M Pag. 5
Lucrurile de întreţinere. In fiecare primăvară sau Clima. Trifoiul reuşeşte mai bine în regiuni umede şi
toamnă se grapă bine lucerniştele. Peste iarnă putem gunoi recoroase, cum este la munte şi se poate cultiva unde mai
cu bălegar descompus (putred), cenuşe, compost, ghips şi reuşeşte grâul de toamnă.
urină amestecată cu apă. Pământul. Pământurile hurnoase (grase, negre) şi re-
Rămăşiţele bălegarului le strîngem primăvara cu grapa. vene priesc mai bine trifoiului. Nu sunt biine pentru cul
Foarte stricăcioase devin buruenile ierboase în lucer- tura lui locurile năsipoase şi nâsipo-calcaroase (văroase). De-
nişte. Ele îneacă lucerna, care piere înainte de vreme. asemenea nu se poate cultiva pe locuri, cari sufere de prea
Acestea sunt şi causa pentru care în locuri prea umede multă umezeală, aci degeră uşor peste iarnă.
nu poate prospera lucerna. Mai periculoasă este cuscuta Planta premergătoare. Ca şi la lucernă, planta pre
(torţelul), o plantă în formă de fir de mătasă, care se în mergătoare trifoiului se lasă pământul curat de burueni şi
colăceşte în jurul firului de lucernă, sugându-’i sucul. într’o bună Stare de cultură. El stă cel mult 2 ani pe acelaşi
Semnele care ne indică (arată) ivirea cuscutei sunt loc, de aceea se poate primi între celelalte sâmănături
pâlcuri îngălbenite, care se întind tot mai mult. Mijloace regulate.
pentru distrugerea ei sunt foarte , variate, inse cel mai eftin Nu este permis a-1 sămăna pe acelaşi loc decât după
şi totodată cel mai sigur este următorul: Cosim petecul un interval de cel puţin 6 ahi, altcum el nu mai reuşeşte.
După trifoiu vine de regulă o cereală de toamnă.
atacat dimpreună cu o fâşie ca de un metru în jurul lui şi
, Prepararea terenului. Se face ca şi la lucernă.
aşternem peste lucernă în locul acela un strat de pae me-
Sămănatul. Deoare-ce trifoiul încă ne dă o recoltă
runţite ca de 30— 40 cm. grosime. L e udăm apoi cu gaz
prea mică în primul an el nu se samănă singur, ci cu o plantă
(petroleu) şi le dăm loc. Prin această procedare se distruge
protectoare. Această plantă nu o cosim ca nutreţ, ci o recol
atât lucerna atacată cât şi cuscuta dimpreună cu sămânţele ei.
tăm ca de obiceiu pentru grăunţe. Timpul sămănatului
Petecul distrus se va săpa şi se va sămăna din nou. Este
depinde dela eercala protectoare, dacă este ea de toamnă
natural, că acest mijloc de distrugere numai atunci va fi
s’au de primăvară
posibil a-I folosi, dacă-’l întrebuinţăm la ivirea cuşcutei şi
Vom sămăna deci trifoiul şi toamna şi primăvara
nu îi dăm timp a se întinde prea mult. Mai este de lipsă
după împrejurări.
a îngriji ca nu cumva odată cu semenţa de lucernă şi trifoiu
- In multe localităţi este obiceiul, că dacă planta premer
se sâmănăm şi sămânţele de cuscută, care seamănă foarte
gătoare este cereala de toamnă, trifoiul se samănă abea
mult cu sămânţele de lucernă şi trifoiu, fiind numai ceva
primăvara, foarte de timpuriu, chiar pe zăpadă. Topindu-se
mai mici. Vom fi foarte precauţi (băgători de samă) la
zăpada, ajunge sămânţa la pământ.
procurarea sămânţei de lucernă şi trifoiu şi vom cere ga
Cantitatea de sămânţă în termin mediu este 12 Kgr.
ranţie dela negustor, că e liberă de sămânţă de cuscută.
pe jugăr şi în caşuri nefavorabile 15 şi mai multe Kgr.
Ea se poate înlătura de altcum uşor, din sămânţa de trifoiu
. L u cră ri de întreţinere. Şi în trifoiu se iveşte adese
şi de lucernă, dându-o prin nişte site de sîrmă (drot) foarte
ori Ca şi în lucernă, cuscuta, care trebue imediat nimicită
fine, la care pe un ^centimetru cad 7 ochiuri. Sămânţa
dacă apare. In primăvara anului al 2-lea vom grăpa trifoiştele.
de cuscută fiind mai mică, va trece prin sită, ear’ cea de
Recolta. După recolta cerealei protectoare putem cosi
trifoiu şi lucernă nu.
de regulă odată până în iarnă. Abia în al doilea an avem
Recolta. In primul an putem cosi cel mult odată.
recoltele cele mai mari şi putem cosi şi de 3 ori. Dela
In al doilea an şi cei următori de 3, 4— 5 ori. Totdeauna
anul al treilea înainte recoltele scad din cause, că multe
în anul al doilea şi al treilea avem recoltele cele mai mari.
plante încep a peri şi de aceea nici nu este economic a-1
De aci ele rămân cam tot aceleaşi, până ce începe a peri
ţinea mai mult de. .3,ani pe acelaşi loc. Cantitatea ce pu
din firele lucernei. Sub împrejurări favorabile recoltăm în
tem recolta pe un jugăr variază foarte mult. In primul an,
termin mediu pe jugăr 30— 60 m. mtr. fân. Totdeauna vom
cel mult în al doilea 20— 30 măji metr., m al treilea an
cosi lucerna înainte de a da în floare şi când a ajuns la
scade deja la 2 măji metr. fân, ^ *
o înălţime care ne convine pentru a o cosi. La uscat ne
Producţiunea sămânţei.: In anul al doilea vom lăsa ca
vom feri a o întoarce prea des, fiind-că foile fiind foarte
trifoiul se dea în floare ca se producă sămânţă. Vom urma
fragede, se rup şi se scutură uşor, rămân ândnumai cotoarele
ca şi la lucernă. De pe un juger putem recolta 300— 400 Kgr.
mai puţin nutritoare.
Cultura sămânţei. Pentru sămânţă vom alege o lucer-
Trifoiul incarnat.
nişte de 2— 3 ani. Lăsăm ca sămânţa să se coacă bine,
(Trifolium Incamatum),
apoi secerăm sau cosim lucerna şi o legăna în snopi dâre îi
Varietăţi. Deosebim mai multe varietăţi după coloarea
punem să se usuce bine, şi îi păstrăm într’un loc ferit şi
floarei, cari poate fi purpurie, violetă sau albicioasă.^
uscat. Treeratul (îmblâtitul) se face mai bine într’un timp
Clima. Recere o climă mai temperată, fiind simţi
toarte uscat sau în ger uscat. Putem treera cu batoza sau
toare contra gerurilor de toamnă şi de primăvară.
cu maşini de mână anume construite. De pe un jugăr pu-i
- Pământul. Reuşeşte mai bine într’un pământ mijlociu;
tem recolta 3— o hectolitre, a 78— 82 Kgr. un hectolitru.
năsip şi locuri bâltoase nu-’i prieşte.
Planta premergătoare. Trifoiul incarnat având o ve-
Trifoiul roşu.
getaţiune scurtă, ia locul trifoiului roşu, când din ori care
(Trifolium pratense).
causă acesta a perit.
Varietăţile se deosebesc la trifoiu după repeziciunea Prepararea terenului. Una sau cel mult două- arâttfri
în care se desvoaltă. Cele mai renumite sunt în această sunt suficiente. Pământul trebue mărunt lucrat, căci semâh-
privinţă cel de Brabant, apoi cel de Stiria. ţele lui sunt foarte mici. (Va urma).