Page 6 - Bunul_Econom_1902_01
P. 6
Pag. 6. B U N U L E C O N O " Nr. 1
;; jr
Medicul casei. Se iau 4— 8 grame din acesta, I jloc foarte bun acoperirea pământului cu ar-
peste cari se toarnă sau se pun 500 găseală. Argăsala opreşte a străbate ori ce
buruiană şi sub ea pământul este moale,
grame apă feartă; după răcire se stre
chiar şi în timpul cel mai secetos este u-
Leşinul. Se întemplâ adesea în coară şi se bea deodată în contra fri med şi nu are lipsă de a fi stropit cu apă.
viaţa de toate zilele, eă unii oameni gurilor, ear în contra slăbiciunei şi ne Larvele gândacilor de Maiu se stîrpesc cu
sunt mai mult aplicaţi a avea atacuri poftei de mâncare se repeţeşte în mai totul. S'a constatat, că trunchiul, ramurile şi
de leşin. multe zile, luându-se dimineaţa câte un frunzele pomilor, pe unde s’a pus argăseală
Sub numirea de leşin înţelegem o pocal din acest ceaiu. sunt mai puternice,, mai bine d svoltate. Tot
aşa şi rădăcinile. Prin întrebuinţarea argăseli
părăsire subită a puterilor omului, ast Pelinul, punendu-se sub aşternut
nu numai că se scuteşte plivitul şi stropitul,
fel că faţa devine palidă, eşti cuprins verde, alungă şi purecii din casa o- dar se apără şi rădăcinile de insecte strică-
de ameţeală, perzi cumpătul şi cazi în mului. cioase.
*
fine jos. De aci înainte nu mai ştii de
P e n t r u s tr u g u r i. Lemnul proaspet
ţine.
Advocatul poporului. capătă coloarea cerută la strugârie, dacă se
Primul ajutor în acest cas este: a pregăteşte în următorul mod: Se ;a hiper-
culca pe cel leşinat jos în mod orison- chromat de potaşâ (doppelt ehromsaures Kali),
„Cine nu cunoaşte legile
taj, cu faţa în sus, ba e bine ca capul Trebue se poarte urmăriie" se disoalvă în apă cât se poate de puţină şi
se fie puţin mai jos sau fără pernă. se amestecă cu accid oxal.c (Kleesăurc) până
Sub acest titlu vom publica din diferite când nu să vor mai forma beşici. Această
Prin aceasta se înlesneşte sângelui a
legi şi ordinaliuni ministeriale lucruri tre fluiditate să păstrează cu anii în sticle şi să
curge din corp spre creeri. Câte-odată
buincioase popomlvi nostru, ea/ si ştie de ce ţine gata la trebuinţă. Dacă vrea cineva să
această procedură e deajuns se revie se se ferească şi în cas de trebuinţă unde şi argâseascâ lemnul, când sunt lucrurile de tot
cel leşinat. Trebue lăsat în această po- la cine si se adreseze. Notificăm totodată nrii gata, se ia o petecă de pânză şi o înmoaie în
siţie un pătraf de oară. §§dor, ca se poată fiecare cu uşuritate căuta acest lac şi unge obiectul. Dacă dintro’dată
legea sau ordinaţiunea detailată în colecţiunea nu săpare lemnul destu.1 de întunecat, unge
Dacă ajutorul amintit nu a fost de
legilor şi or di naţiunilor cat i se află în can- cu acest lac încă-ociată, însă numai după ce
ajuns, trebue se-1 stropim cu apă rece
celat iile comunale, şi stă la disposiţta fiecăruia. să tiscă bine. După ce obiectul este uscat să
pe obraz odată, de doue-ori. freacă cu o bucată de hârtie de lustruit
In cas când nici stropirea cu apă La calfele de meserii terminul de abzi- (Schmirgerpapier) şi să poate polei.
nu ar ajuta nimic, trebue se i-se dea cere — întrucât nu s’a staverit altcum —
îeşinatului un păhărel de cognac, rachiu este de 15 zile. Cărţile de serviciu se dau D I V E R S E
în oraşe dela căpitanul de poliţie, pentru sate
tare sau ori ce beutură alcoolică ce s’ar
dela prim-pretorul. Calfă fără carte de ser
afla la îndemână, chiar şi vin negru în-,
viciu nu este iertat a se lua în lucru. (18841 Albumul reginei Greciei. Regina Olga
călzit. a Greciei posedă un album în care aproape
XVII. §§. 92,,$9, 100, 101). ;
In cele mai multe caşuri aceste a- toate capetele încoronate din lume au scris
câte o observaţie, plăcută sau satirică, la în
jutoare sunt deajuns fără a mai avea Pe înveţăeeii de meserii stăpânii sunt trebările ce sunt puse în album. La între
datori a-i trimite îndată după intrarea în ser
lipsă de medic. barea: »Care-ţi este părerea asupra fericirii ?«
viciu la şcoala de meserii. (Ord. minist. din regele Greciei a răspuns: «Şefi suveran, dar
Intre părăsiţi se numără şi pan 1893 nr. 33564). fără Coroană* *. La întrebarea: » Care îţi este
părerea asupra nefericirei?* regele Suedei a
glica, tenia sau vermele cordelat. Acesta răspuns: » Ghete strimte şi bătăturiU La în
Stîrpirea omidelor este obligătoate fie
ajunge, trăe.şte şi se răspândeşte în cor cărui proprietar de grădini, vii etc., unde se trebarea: «Care c persoana cea mea insupor
tabilă?* împăratul Austriei a răspuns: «Fiinţa
pul animalelor prin ajutorul apei, ierbu află pomi, înainte de a înverzi saii de a în cea mai insuportabilă din lume e omul, care
rilor sau seminţelor pe cari din întâm colţi mugurii. Trebue a se curăţi pomii de abia te întâlneşte şi-ţi spune: Doamne cum
ouiide, de cuiburile omidelor şi de ouăle ai îmbătrânit!*
plare âr fi căzut acele ouă. Ori ce om *
fluturilor caii trebuesc arse. întrucât acestea
sau animal ar mânca carnea acelor a- Un stat fără datorii. Ducatul de An-
ny s’ar face de cătră proprietarii pomilor, Ie
nimale crudă, capătă în maţe panglica. halt (Germania) face parte dintre puţinele
face oficiul comunal pe socoteala respectivi State cari n’au de loc datorii. El are şi un
D e regulă panglica întră în corpul o- lor. (1894 :XII §§. 50 şi 52). stoc de bani în hârtii de valoare, în suma
mului prin carnea de porc crudă ori de peste 8 milioane mărci. Ducatul Anhalt
are o populaţie de '316,000 locuitori. Prin
preparată aşa numai, că ouăle nu au m f i f i m i , urmare nu credem să esiste un §tat, care
perit de tot. Aceste ouă nu mor decât se fie mai bine situat. Toţi învăţătorii şi pro
fesorii din Anhalt sunt funcţionari ai Sta
la o căldură de 100 grade. P e n tr u s ă p u n u ri. Spre a lua gră-
tului, care plăteşte .numai lefuri în sumă de
Pentru delăturarea acestui părăsit simei ori-ce miros, cu scop de a o folosi în- 2,000.300 mărci.
parfumerii, se încălzeşte grăsimea într’o căl
se cere ajutorul medicului la tot caşul,
dare (însă cu mare precauţiune) şi se pune
însă fiecine se poate păzi de a căpăta CALENDARUL ECONOMIC.
puţină sare şi alaun pulverisat. Se formează
această boală urîtă, dacă totdeauna car pe suprafaţă o spumă, care se curăţă. După
nea ce o va mânca o lasă să fearbă şi ce se receşte, se spală grosimea frămentân- C e se fa c e m i n I a n u a r ie ?
să se frigă bine. du-o bine şi mai mult timp în apă rece, până De-ai schimbat servitorii, grijeşte cum
când dispare cu totul gustul sărat. In -fine te. arăţi faţă de cei noi. Nu fii nici prea
Pin pelin, un fel de buruiană, se topeşte mai de multe-ori'la o căldură nu asepru, dar’ nici prea blând. «Stăpânul scump
îşi învaţă sluga hoaţă*'. —
adecă din foile şi mugurii lui aproape prea mare, spre a evapora apa conţinută în
Cară' gunoiu pe pământuri şi vii, căci
de a înflori se poate face ceaiu, care grăsime. ■ / ' altcum locurile -sărăcesc, nu-’ţi răsplătesc
*
răcit, se poate bea cu folos în contra munca.
P e n t r u g r ă d in a r i. In Germania < Drege uneltele economice, căci acum
nepoftei de mâncare, frigurilor şi ver- se întrebuinţează mai nou pentru scoale de având timp, poţi se stai lângă măestru, ca
milor din maţe, ca limbrici etc. pomi şi pentru grădini de poame ca un mi- să-’ti facă un lucru de treabă:
f
