Page 1 - Bunul_Econom_1902_02
P. 1
Anul m . Orâştie, 19 Ianuarie n. 1902. Nr. 2.
REVISTA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE Şl GOMERCIU
ORGANUL: „Reuaiunii Economice din Orâştie“ >şi a „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiinlni".
A B O N A M E N T E : . A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) în flecare Duminecă. se socotesc după tarifă, cu preţuri moderate
Pentru România 15 franci. Abonamentele- şi inserţiunile se plătesc înainte.
Sub muncă deci nu se înţelege tate, ear nu aruncate fără dispreţ, cum
Invitare de abonament! numai lucrul ce-1 efectueşte fiecare cu adeseori '«e întâmplă, căci cele mai ne
braţele, ci sub muncă se înţelege şi în însemnate învăţături şi sfaturi puse în
văţătura sau desvoltarea minţii şi a cu praxă, sunt o avere, ear aruncate cu
D om nii abonenţi sunt rugaţi
noştinţelor de tot telul. dispreţ, vor fi un tesaur perdut.
prin aceasta a grăbi cu reînoirea
Omul care lucră şi trăeşte aşa zi
abonam entelor pentru anul viitor,
când cu ochii închişi, singuratic, unde
pentru de a nu suferi întârziere ex- DIN LUME
va ajunge faţă de unul care se nisueşte
pedarea foii.
din toate puterile a-şi câştiga cultură
Abonamentul: pe toate terenele de activitate ome Intre România şi Austria
Pentru Austro~ Ung. p e un an costă 4 eor. nească. Mână în mână cu cultura merge scrie ziarul „L’Echo de Paris", s’a în
Pentru „ „ pe un jum . de an 2 «or. astăzi şi lupta de existenţă. Un econom, cheiat o convenţiune militară secretă,
Pentru Bomănta p e un an 15 frânei. un pantofar, un croitor de acum 30— 40 ale cărei condiţiuni sunt:
Abonam entele sunt a se trimite de ani, cu ştiinţa care o avea el atunci, 1. In caşul unui răsboiu între Ru
la adresa subsemnatei administra- acum nu s’ar mai putea susţinea, pen- sia şi Austro-Ungaria, România va tre
ţiuni, folosindu-se onor. abonenţi de tru-că alţii mai tineri îl întrec în ştiinţă bui să mobiliseze 200.000 de oameni
mandatul poştal alăturat în nrul şi îi fac mare. concurenţă. Deci trebue pe frontiera sa dintre Iaşi şi Galaţi,
trecut şi present. să deschidem ochii, ca să vedem cum spre a împedeca armata rusească, care
lucră alţii de aceeaşi meserie şi cate vine dela Sud, de a conlucra împreună
Adminiştmţiunea
gorie ca şi noi. Fie-care om, ca şi po cu armatele adunate în Cftiew.
„H u n u l E conom ** în Orâştie.
por, are datorinţa să imiteze ceea-ce e 2. România va lua parte Ia răs
bun la un om, la un popor mai cult. boiu numai când situaţia din Austria
Aşa a iost şi va fi totdeauna. ar deveni critică. In acest cas Româ
Mica şiear mică. Insă toată lauda o merită bărbaţii nia ar putea lua ofensiva.
noştri luminaţi, cari şi-au îndreptat aten 3. Austro-Ungaria garantează in
tegritatea teritorului român în contra
De multe-ori auzim pe câte un ţiunea asupra desvoltării clasei mijlocie, ori-cârei năvăliri ruseşţi.
bătrân d’ai noştri zicându-ne: „Ei, dragii fiind aceasta o trebuinţă de căpetenie
moşului, cum s’au mai schimbat vremu şi care bate mai tare la ochi: lipsa In Amerioa do Sud
rile!" Mai bine-ar zice: s’au schimbat clasei de mijloc.
după-curti vestesc unele telegrame pri
oamenii şi nu vremurile! Astăzi tot o- Inse aici la noi nu se poate da
vate, a isbucnit revoluţia. Presidenţii
mul care vrea se trăeascâ trebue se meseriaşilor cultura care o pretind îm
republicelor Bogota şi Paraguay au fost
muncească cu mult mai mult şi mai cu prejurările de azi dela dînşii, neavând
făcuţi prisonieri.
multă pricepere, decât mai nainte. Nu şcoale anume ridicate pentru ei, pre
Contele G-oluchowski
trebue se se mângăe nimenea cu zice- cum sunt în Germania etc.
toarea prea obicinuită, „că voîu trăi şi Până când alte ţeri dispun de a- ministrul austriac de externe, se zice
eu ca tata", căci aceasta este o greşală, tare şcoale bune pentru ei, până atunci că e hotărît a-şi da demisia. Ca urmaş
deoare-ce fiiul care astăzi nu ştie mai ai noştri pentru cultură, pentru lărgirea al seu se vorbeşte de baronul Aeren-
mult decât tatăl seu, trăeşte cu mult cercurilor de cunoştinţă, trebue să se thal, ambasadorul austro-ungâr din Pe-
mai greu decât acela. Timpul merge mărginească la cetirea foilor de specia tersburg.
înainte, nu aşteaptă după nime şi acela litate şi să se acomodeze sfaturilor a-
care nu se nisueşte a înainta cu timpul, celora, pentru-că acestea sunt aşa -zi In Spania
rămâne îndărăt şi aceasta îi îngreunează când mijlocul principal prin care se pot s’au născut mari turburări în cele mai
în măsură mare traiul vieţii, existenţa. ridica la posiţia ce trebue să o ocupe principale oraşe. Causa acestora sunt
De aci uşor ne putem convinge, în' societate ca meseriaşi, negustori şi agitaţiunile anarchiştilor. Garnisoanele
că dela toţi se cere astăzi muncă şl agronomi. Atare foi trebue spriginite dela Ost şi Sud-Ost au fostj în urma
car munoă. cu tot deadinsul, păstrate cu scumpă- acestora întărite.
