Page 2 - Bunul_Econom_1902_02
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 2
------------- .................................... ............. . ....
Resboiul din Transvaal de constituire sub preşedinţa dlui Dr. sfat ce-1 putem da tuturor este, să se
pe zi ce merge devine tot mai nefavo A . Bunea. S’a ales o comisie de 7 lase obiceiul foarte răspândit de a pune
sub preşed. dlui Dr. Maniu, care să pământ mai cu samă la arsuri, sub cu
rabil pentru Englezi. In lupta 4m urmă
18 Soldaţi englezi au râmas morţi, ear redacteze statutele. Adunarea aceasta vânt că-i scoate focul, căci pământul
5 oficeri şi 23 soldaţi răniţi. Burii se a fost convocată de dl Augusţin Coltor. cuprinde diferite seminţe de boale, din
concentrează acum la frontiera Natalu cari unele foarte grele şi unele omorî-
lui. Mai multe districte sunt în deplină La Hunedoara e pe cale înfi toare chiar.
rebeliune, inţarea unei însoţiri de comerciu cu Cel mai bun şi mai folositor lucru
este, ca la o arsură să ungă numai de
bucate. — La timpul seu vom da amă
cât tot locul unde s’a produs arsura,
nunte. . - - . • >
cu un corp gras, precum uleiu de lemn,
Dela Reuniunile noastre!
Reuniune de Înmormântare în unt, grăsime etc. cu condiţia, că acea
grăsime să fie foarte curată, proaspătă,
I-ul despărţământ al „Reu- Dobrifc. Â doua *î!i de Crăciun 'în Do
să nu fie râncedă sau sărată, Sau se
ninnii Economice din Orăştie“. bra s’a hotârît între fruntaşi înfiinţarea
conţină murdării. Dacă arsura este în
Fruntaşii din Dobra, a doua zi de Cră unei Reuniuni de înmormântare con
tinsă şi suferindu-1 (pacientul) are du
ciun sub presidiul zelosului dn protopop form celeia din Orâştie, şi anume cu
reri mari, -după-ce-1 ungi, să-i pui ser
Io sif M orariu din Dobra s’au constituit 300 membri, eu taxă de înscriere de,
viete muiate în apă rece curată, şi cari
în despărţământ al „Reuniunii Econo 1 fl. La cas de moare un membru, fie
se vor schimba cât de des pânâ-ce vor
mice din Orăştie“. Comitetul de 12 s’a care membru al reuniunii este obligat
trece durerile.
ales în persoanele dlor: Iosif Morariu, a solvi o taxă de 30 cr., ear erezii
Dacă ai vre-un medic la îndemână,
Iosif Criste, Nicolae Herbai. Aron Mun mortului primesc un ajutor de 50— 60 fl.
e bine a-1 asculta, a-i cere sfatul. Da-
tean, George Herbai, Ioan Criste l. So- Membrii numai atunci plătesc 30 cr.,
că-ţi este posibil a lua ceva dela apo-
lomon, A urel Opreau, Toma Neamţu, când unul din reuniune moare.
tecâ, atunci pregăteşte următoarele:
Toma Roşu, Nicolae Criste, George To- Cetindu-se statutele, s’âU primit şi
accid boric 10 gr., apă destilată 500
muţa şi loan Oprean, s’a ales biroul ad-hoc în persoanele dlor:
gr. Luând 6 anumită^ cantitate din a-
Ca membri s’au înscris până acum Iosif Morariu, preşedinte, Toma Roşu,
ceasta şi punându*o în apă călduţă se
25. Despre această constituire se va notar, şi dnii. Iosif Criste şi Aron Mun
spală rana; apoi întinde pe o cârpă
face raport comitetului central al „Reu tean ca bărbaţi de încredere. Statutele
curată următoarea alifie şi pune-o pe
niunii Economice din Orăştie“ spre luare se vor înainta ministfulm spre aprobare.
rană: * accid boric 10 gr , vasilină 100
la cunoştinţă, în urma căreia se va con
gr. Aceste (nedicâipente se pot între
stitui şi comitetul despărţământului cu
buinţa la orice rării sau arsuri.
preşedinte, secretar, econom şi cassar.
Medicul casei.
A p a d e b e a t strio a tă şi boa*
La Blaj s’au făcut pregătirile pen Rănile şi arsurile sunt acci le le c e se n a so d in ea. Fie apa
tru înfiinţarea unei Reuniuni de mese dentele cele mai dese ce se • produc rece ori călduţă, tpt mai merge, când
r ia ş i,In 5 Ian. n. a avut loc adunarea atât la oraşe, cât. şi la sate. Cel dintâi ea este curată'. Nu tot astfel este. când
F O I T A Cum întră îngerul în bordeiu, vede — Vezi tu pcaţra aceasta? zise D-zeu
copii plângând de foame şi degerând de frig- archanghelului,
vede pe femee gemând mai tarei de jalea copii — O văd.
Dumnezeu Îngrijeşte de toţi. lor decât de boala morţii ce-’i sta în faţă, şi Ia-o şi o despică în două!
îndoioşază inima archanghelului şi ’i-se taie
Şi archanghelul dădu cu toiagul lui
picioarele şi nu poate să se apropie de pat
peste peatră şi o despică în două; dar’ în
Să zice, că era odată o femeie văduvă ca să ia sufletul femeiei. - mijlocul petHirrâzu o găurice mică; şi în
După ce plânge şi fel la uri loc cu
şi săracă, şi că avea şase copilaşi, unit mai găurice un verme care se încolăcea şi în
copii, de jalea lor, îşi întinde aripile şi
mărişori, alţii mai micuţi, şi cărora numai cepu a se târâ acum afară din gaură. 1
sboară îndărăt în cer fără sufletul femeii.
ea le era sprijin şi ajutor, că nu avea nici
Şi se duce la Dumnezeu, şi Dumnezeu îl — Eâ spune-mi acum archanghele, cine
neamuri, nici prietini cu dare de mână, care
întreabă: ai adus sufletul femeii la Care â îngrijit până acum şi cine va îngriji şi de
să-’i ajute.
te-am trimis, şi unde 1 ai pus? acum înainte de vermele ăsta din mijlocul
1 Şi eată că femeea pică bolnavă de
— Nu ’l-am adus Doamnei petrii ?
moarte, în bordeiul ei cel sărăcăcios, si în
— Cum! n'ai ascultat tu porunca mea? — Archanghelril răspunse:
mijloc de earnă când îi gerul mai mare de — Mi-s’o înduioşat inima, şj m'am pus
crepau şi lemnele de frig, cum se {zice. In şi eu la un loc cu copiii şi am plâns de — Numai tu Doamne, altul cine ar fi
casă nici o leacă de pâne, o mână de făină mila lor! Erau şase copilaşi frumoşi,' dar’ în stare.
sau o lecuţă de brânză nu mai era; şi plân săraci lipiţi pământului; fiu aveau cărbune — Apoi dacă eu îngrijesc de vermele
gea biata femeie cu două rînduri de lacrămi în vatră, nici leacă de mâncare în tot bor din mijiocul petrii, tot aşa voi îngriji şi de
şi de -durerea boalei şi de jalea copiilor, deiul ; nu au nici neamuri, nici pretini care copiii văduvei şi sărmanei femei ce te-am
cari plângeau şi ei de foame şi de frig, că să-’i ajute; şi mi-am zis-aşa: dacă. voiu lua trimis să-’i iei sufletul. Haide, du te, fă-ţi’ da
le îngheţase trupşorul şi le ghjorăiau maţele eu: sufletul femeii aceleia, cine are să mai toria ta, şi altădată să nu te mai înduioşezi
de flămânzi ce erau. îngrijască de bieţii copilaşi? de faptele ce ţi-le poruncesc, că eu ştiu .ce
In aceste momente triste trimite D-zeu Dumnezeu tăcu şi luă pe archanghel zic şi ce fac.
de sus pe un archanghel ca să iee sufletul de mână, şi-’l duse la o apă mare, şi dând Şi archanghelul să coborâ ear’ jos pe
femeii., în apă cu cârgea lui, scoase o peatră mare. pământ şi luând sufletul femeii îl duse în ceri
