Page 3 - Bunul_Econom_1902_02
P. 3
Kr. 2 BUNUL ECONOM Pag- 3
conţine materii organice, rămăşiţe de câteva ceaiuri calde, se mâncăm tot la cine si se adreseze. Notificăm totodată nrii
animale sau vegetale în stare de putre mâncări uşoare: puţin lapte, câte un §§-lor, ca s i poată fiecare cu uşuritate căuta
legea sau ordinaţiunea detailată în colecţiunea
ziciune, pe care nu le putem vedea, ou fert moale, supă de puiu şi puţin vin.
legilor şi ordinaiiunilor caii se află în can-
ori nişte fiinţe mici, mici de tot, şi încă
celai iile comunale, şi stă la disposiţta fiecăruia.
cele mai mici din natură, microbi, cari
produc tot felul de boale şi cari fac De-ale băncilor noastre. La budgetul comunal, dela expu
ca apa să fie cu adevărat stricată. A- nerea lui la casa comunală în 15 zile, se pot
ceastâ apă dacă o bem ne produce ur- „Albina“. Scrisurile fonciareaXQ face în scris observările dorite. (1886‘.XXII
dinare, lingoare etc., după felul micro inst de credit „Albina" din Sibiiu, prin §• 125). *
bilor. Şi aceasta este cu atât mai pri un circular a! ministrului de comerciu Arendarea şi vânzarea averilor
mejdios, cu cât chiar şi o apă limpede sunt primite drept cauţiune la întreprin
comunale se face cu preţuri de. strigare
şj rece poate să fie în modul acesta derile statului. staverite pe basa concluselor represântanţe-
stricată, lor , comunale prin lîcitaţiuni publice. Dease-
Anuarul băncilor române pe menea tot dâ representanţa comunală se în
Une-ori .se întâmplă că apa, cât de
anul 1902, redactat de Dr. C. Diaco- tăresc- vânzările şi arândările, tot aceasta în
limpede să fie, să mai aibe într’insa cheie şi contractele. Altcum venzăr le şi a-
novich a apărut în extensiune de 44
alte animale mici, cari odată înghiţite, rândtrile nu au' valoare. (Ord. minist. nr.
pagine 8°. Anuarul costă 3 'cor. şi se
dau naştere la tot atâtea lighioane, 126310:1898 şi a. 1. 1886.XXII §. 125).
poate procura dela „Revista Econo
foarte supărătoare şi cari nefiind alun
mică", Sibiiu, str. Schewiss Nr. 12. Contra dării de puşcă se poate
gate prin medici din corpul omului, îi
recura în scris la direcţiunea financiară, în
pot aduce şi moartea. „Cugiereana“ .institutul de cre termin de 8 zile socotit dela ziua expunerii
Aşadar este bine, ca omul să-şi dit şi de economii, şoc. pe acţii din extrasului la Casa Comunală. (1883 XXIII § 17).
aleagă apa de beut cu cea mai mare Cugir (corn. Hunedoarei) şi-a început
băgare de seamă şi să nu bea ori-ce activitatea sa în 1 Ianuarie a. c. Cu un
apă îi cade în mână. capital social de150.000 cor. Directorul
executiv este Procopiu Herlea, notar
comunal. O tortură (chin) ne mai pomenită pen
tru caii noştri este a Ie pnne iama zăbala
Disenteria (urdinare cu sânge)
de fer rece ca ghiaţa în gură. Limba se li
este o boală grea. Se naşte din răceală peşte îndată de ferul îngheţat şi nu este lu
la pântece, apă stricată, fructe necoapte A dvocatul poporului. cru uşor a o desprinde de ea, ear dacă suc
şi osteneală prea mare Pentru a o de- cede totdeauna rămâne pe zăbală câte o
lătura trebue să ne hrănim bine şi în- ' ' ~ “ ,;Cine nu cunoaşte legile bucată de piele de pe limba calului. Pe
destulitor, se nu durmim pe pământul Ţrebue se poartş urmările" lângă' durerile mari, ce are calul, el riu poate
mânca cum se cade, se sfieşte a mai lua
umed, fără adăpost, să nu bem apă -J ' - '.J ' ■ . :
Sub acest titlu vom publica din diferite zăbala în gură până-ce nu se vindecă rănile
rece nici stricată şi să nu ne obosim
legi şi ordinaţiuni ministeriale lucruri tre căpătate. De aceea totdeauna înainte de în
peste măsură. La începutul boa lei este buincioase poporului nostru,- r'ca Si' ştie de ce hămat vom îngriji ca zăbalele să nu fie reci
deajuns pentru a o combate să bem s i se ferească şi în cds de trebuinţă undit fi (Urmarea pe pagina 6)
Dumnezeu a îngrijit de copiii văduvei A me'e lacrimi âii pieat 1 Cându-i re’ritoarce ’napoi
mai bine decum putea să îngrijească dînsa In apă curgătoare, Vino cară pe la noi,
singură, că a tremis pe drumul acela pe Şi ’ndată ’n valuri ş’a schimbat Câ m’oi face-un fulg de nea
unde se afla bordeiul văduvei pe un bogo- Adânca ei vuitoare. Şi m’oi pnne ’n calea ta.
tan mare, dar’ fără copii ; şi îi s’a stricat o
A me'e lacrimi se strecor Să mă duci, unde te duci,
roată dela trăsură chiar în dreptul bordeiu
Pe marmoră ’ngheţâtă, Să m*alin pe braţe dulci....
lui, şi până ce măestrii să i-o dreagă, întră
Şi marmora pe urma lor Vântule din calea ta
el în bordeiu să se mai adăpostească de
E şi scobită ’n*dăţă. Du-mă deci nu mă uita.
criveţ şi văzând pe femeie moartă, a luat
copiii cu dînsul şi i-a duş acasă. ’ . Tr. H, Pop.
A mele lacrimi c ’un suspin
Femeia lui i-a primit cu mare bucurie,
Pornesc, scumpă copilă,
le-a făcut la toţi zestre câte o moşie mare,
Şi fac un rîu pe dalbu-ţi sin '■ G 1 u m e. - ■
bani şi câte a şeasa parte din întreg avu
Dar vai!., tu nu. ai milă.
tul lor. — Vai bărbate, ear vii dela cârcimă!
îi zicea o femeie bărbatului seu, care era
Căci aşa îngrijeşte Dumnezeu de toată
suflarea de pe pământ şi înpotriva cuvântu un beţiv.
e a t u l e ! — Apoi da, răspunse bărbatul, că doar
lui lui Să nu se pună nimenea.
X . B . nu pot sta tot acolo. *
-
Vântule! unde te duci?
Peste văi şi peste lunci, Petrică (plângând): Dragă mamiţico,
Ca şi gândul unde sbori? îmi pare rău de tot că am furat mere din
sfi melc lacrimi.
Cu troienii călători. grădina vecinului.
Mama: Ei vezi... va să zică conştiinţa
A mele lacrimi au căzut Vântule tu ’n al tău sbor te chinueştel
Pe-o floare din grădină îmi aduci un tainic dor, Petrică: Nu, mâmiţied:,. mă chinueşte...
Şi frunzele ei s’au perdut Spune-mi cine ţi-l’a dat, burticică! ' .
La veşteda-i tulpină. De-mi faci traiul supărat?
