Page 4 - Bunul_Econom_1902_02

Pag. 4 B U N U L E C O N O M Nr. 2
' . ; 1 : : ' ' • ■ : I ' ”’ ' ' ~ : ' ' 1 - /T

Trifoiul incarnat. S p a r c e t a .

(Trifolium incatnatum). | (Onobrychis sativa.)
(Retipărirea interaisă).
\
Sămănatul. Trifoiul incarnat îl putem sămâna toamna Puterea de reproducţiune (de a se înmulţi) a sparcetei
şi primăvara. Toamna îl vom sămăna însă numai în loca­ este şi mai mare ca a lucemei. Ea produce rădăcini foarte
lităţi, unde domneşte o iarnă mai dulce, căci altcum piere. puternice şi lungi şi înfrăţeşte foarte repede.
Sămănat toamna înfloreşte deja prin Aprilie, Maiu; fcâmă- Clima. Reuşeşte unde cresc şi cerealele de toamnă
nându-1 primăvara înfloreşte prin Iunie, Iulie: După trifoiu şi supoartă chiar o climă cât de uscată.
incarnat de toamna mai putem sămăna în acelaşi an plante Pămintui. Sparceta este singura plantă de nutreţ,
cu o vegetaţiune mai scurtă, d. e. orz, hrişcă şi chiar cu­ care prosperează în pământuri petroase şi stâncoase, chiar
curuz timpuriu. Cantitatea de sămânţă este 20— 30 klgr. dacă stâncile ar fi calcare (de peatră de var). Bine înţeles
pe jugăr. că într’un pământ năsipos sau mijlociu va reuşi mai bine
Recolta. Când trifoiul. incarnat este în floare, se co­ cu condiţiunea, ca să nu-i lipsascâ calcarul.
seşte şi se poate folosi sau în stare verde sau prefăcut In Planta premergătoare. Locul sparcetei în rotaţiunea
fân ca nutreţ vitelor. Cantitatea de fân ce o putem do­ plantelor este ca şi a lucemei.
bândi de pe un jugăr este 10— 20 m. metr. Sămânţă
Prepararea terenului. Pământul trebue bine şi adânc
putem recolta de pe un jugăr 4— 6 hectl. lucrat; pentru sămănat va fi bine mărunţit.
Sămânţa dacă trece peste un ari perde foarte mult Sămăna tuli Sparceta p sămănăm toamna sau primă­
din facultatea de a germina (puterea de a încolţi), de aceea
vara cu o plantă protectoare, care se recoltează sau ca
să ne îngrijim a avea totdeauna sămânţă proaspătă. nutreţ său ca grăunţe.

Cantitatea de sămânţă este în termin mediu 150 kgr.
Măzeriehia. pentru un jugăr.

(V icia sativa). : Lucrările de întreţinere sunt tot aceleaşi ca ale
lucemei.
Se foloseşte pentru cultura sămânţei, care sdrobită Recolta. Sparceta poate dura 5— 15 ani. Recoltele
serveşte ca nutreţ vitelor sau se şi macină şi în unele re­
anuale variază între 15— 30 m. m. Nu se poate cosi de
giuni germane se face pâne din ele. cât cel mult de două-oţi pe an. Fânul dă sparcetă nu e
Se mai samănâ în amestec cu ovăs pentru nutreţ aşa bogat in materii nutritoare ca cel de lucemă sau de
verde sau uscat vitelor, fiind foarte hrănitor şi cunoscut
trifoiu.
sub numele de borceag.

Varietăţi. Deosebim mai multe varietăţi după gq*-
loarea şi mărimea sămânţei. Există şi o varietate ide
toamnă, dar la noi ea nu reuşeşte. ^
' \ •• , ' _ ./• . _
Clima. Mâzărichiă reuşeşte mai bine într’o climă terni
perată, cu toate acestea se poate cultiva şj în regiuni mai
reci, fiindcă are o vegetaţiune scurtă (18— 22 săptămâni). (Fânaţele. Livezile).

Pământul. Reuşeşte mai bine într’urt pământ mijlociu Numim cosituri acele locuri, a căror suprafaţă este
bogat în calcar. Mai reuşeşte şi în cele argiloase. - -
acoperită cu ierburi care se cosesc pentru nutreţ. Deo­
Planta premergătoare. Mâzărichia nu este pretenţi­ sebim două feluri de cosituri:
oasă în privinţa plantei premergătoare. Se samănâ de re­ i. Cosituri naturale, a căror ţeîină s!a produs fără
gulă între două cereale înlocuind ogorul. Când cultivăm ajutorul omului şi
mâzărichia pentru sămânţă, nu poate urma o cereală de
Cosituri artificiale^ a căror ţelină s’a produs prin să-
toamnă după ea, nici rapiţă.
mânarea de anumite ierburi.
Prepararea pământului. Locul se va ara de cu
Cositurile au mare valoare pentru agricultor, fiindcă
toamnă, 'apoi primăvara se va ara din nou sau cel puţin reeer mai puţine1 lucrări de întreţinere ca arăturile, şi ast­
se va grâpa adânc,
fel în multe locuri ele dau un beneficiu net (câştig curat)
Sămănatut. Vom sămăna cât se poate de timpuriu, 43i- mult mai mare de cât arăturile. MaLtrebue să avem
însă după-ce nu se mai ivesc geruri. Pentru sămânţă vom în vedere că prin cosituri putem folosi multe locuri cari
sămăna 1% hctl. pe jugăr, ear pentru nutreţ toţ atâta, pentru arături nu le putem folosi.
adăugând şi */4 hctl. ovăs. Valoarea cositurilor depinde dela ierburile cari o
Recolta. Pentru nutreţ vom cosi când măzărichia e compun. :
în floare. Putem dobândi de pe un jugăr 15— 30 m. m. Unde pământul este uscat, adecă lipsit de reveneală,
fân foarte preţios. Pentru sămânţă vom aştepta cu recolta cositurile. produc puţine specii (feluri) de ierburi şi dau
până efe sămânţele încep a dobândi coloarea lof naturală. puţin fân şi cotoros. Locurile joase şi băltoase produc
Atunci se cosesc sau mai bine se seceră, se strînge în mult rogoz şi o mulţime de plante veninoase, prin urmare
căpiţe şi apoi se îmblăteşte. Putem recolta în acest mod produc un fân rău pentru vitele noastre. Cele mai bune
7 — 14 hctl. sămânţă şi 7— 14 m. m. fân. Un hctl. să­ cosituri vor fi pe pământurile revene şi pe cari cresc toate
mânţă cântăreşte 70— 80 klgr. j ierburile aşa numite dulci.