Page 5 - Bunul_Econom_1902_02
P. 5
Nr. 2 BUNUL ECONOM . 5
Lucrările de întreţinere ale cositurilor fie naturale sau buincioasă de pe fânaţe cu ierburi bune şi potrivite pâ-
artificiale, sunt următoarele:. mântului nostru. Pentru sămănat luăm 30— 40 kgr. să-
1. In fiecare primăvară vom împrăştia muşuroaiele şi mânţe de ierburi la care mai adăugăm şi 5— 8 fcgr: să
furnicarele - mânţă de trifoiu roşu şi alb.
2. Petrile mari ce s’ar găsi pe cosituri trebue strînse Nu vom folosi nici odată o singură specie (fel) de
şi transportate în altă parte. Dacă mărimea lor ar face ierburi ci vom amesteca mai multe soiuri potrivite pă
imposibil transportul lor, vom săpa alăturea de ele o groapă, mântului nostru.
în care le rostogolim; acoperim apoi peatra cu pământul După recolta plantelor protectoare vom cosi iarba
rămas. In tot caşul groapa trebue sg fie atât de adâncă, dacă ne permite timpul până în iarnă. Nu vom paşte nici
ca stratul de pământ ce punem peste peatră să fie cel odată eu oi cositurâ din nou înfiinţată.
puţin de un metru de gros.
3. Mărăcinii de pe cosituri îi vom scoate cu rădăcini
cu tot.
Recolta nutreţurilor ierboase
4. Pentru a stîrpi muşchii vom grăpa în fiecare pri
măvară cu grapa anume construită spre acest scop.
şi prepararea fgnnliii.
5. Locurile goale, adecă neînţelenite, le vom sămăna
cu sămânţă de ierburi sau cel puţin cu flori de fân.
6 Buruenile veninoase se vor stîrpi scoţându-le cu
In stare verde se recoltează atât ierburile crescute pe
rădâcinâ cu tot. ~-
fânaţe, cât şi nutreţurile ierbpase, anume cultivate pe ară
7 In cas de lipsă vom gunoi cu deosebire cu com
turile noastre. Ele se folosesc la nutrirea animalelor ca
post, cenuşe şi urină subţiată cu apă. Dacă apUcăm bă nutreţ verde sau uscându-le ca nutreţ uscat, adecă ca fân.
legar de vite, îl împrăştiem toamna târziu şi rămăşiţele Nu este indiferent (tot atâta) în ce stare a desvoltării
rămase le strîngem primăvara următoare cu grebla sau plantelor facem recolta. Cu cât plantele sunt mai tinere,
cu grapa. cu atât conţin mai multe materii proteice (nutritoare).
8. Dacă avem canale (şanţuri) pentru scurgerea ape Afară de aceasta şi celulosa (materie lemnoasă) este mai
lor, le vom curăţi în fiecare an şi le vom repara unde moale şi mai digestibilă (mai uşor de mistuit). Cu cât
este necesar. Podeţele peste ele vor fi totdeauna bine în îmbătrâneşte planta, cu atât perde din valoarea sa nutri
treţinute. tivă; ea devine mai săracă în materii proteice şi celulosa
CosUurile artificiale. De multe ori se întâmplă Că seT înlemneşte şi se digerează (mistue) cu greu şi numai
ierburile de pe cositurile noastre naturale se distrug prin de animalele rumegătoare. Mai avem încă de observat,
insecte sau alte înprejurâri. Inprejurări economice ne mai că după înflorire planta nu măi primeşte din afară materii
pot sili ca unele din arăturile noastre să le prefacem în proteice^ sămânţa se formează în comptul (socoteala) ma
cosituri. Lăsând pământul în voia întâmplării el se înţeli- teriilor proteice înmagazinate până acum în celelalte părţi
nează de sine, însă foarte încet, crescând în primii ani ale plantei; având încă în vedere că sămânţele plantelor
mai multe buruieni decât ierburi. Din acest motiv nu este de regulă se scutură când le Decoltăm, avem o mare per-
recomandabil a lăsa ca pământul să se înţelineze de sine' dere pentru hrana vitelor. Vom începe deci recolta lor
şingur, ci vom înfiinţa cositurâ în mod aitificial. Vom pre-. atuncia, când majoritatea plantelor vor fi în floare sau
para terenul în mod corâspunzător şi îl vom sămăna cu chiar şi înainte de această epocă. A face prea de vreme
sămânţă de ierburi. Procedarea va fi următoarea: Pămân recolta încă nu este consult (de slătuif), deoâre-ce canti
tul destinat pentru cositură artificială trebue să fie bogat tatea (măsura, mulţimea) ar fi prea redusă, deşi calitatea
în materii nutritoare altcum buruienile ar îneca plantele (bunătatea) nutreţului ar fi superioară (mai mare).
tinere ale ierburilor sămănate. Pentru a curăţi locul de Mijlocul cel mai puţin costisitor pentru a recolta
burueni vom cultiva plante prăşitore (de sapă) sau vom nutreţurile verzi este a le păşuna prin vite. In cele mai
ţtnea chiar ogor arat de mai multe ori. multe caşuri însă este de lipsă a le tăia cu coasa sau cu
Ingrăşămintele Ie vom aplica cu un an înainte. In maşina de cosit.
toamna precedentă sămănării vom ara cât se poate de Cositul se face în modul cel mai lesnicios dimineaţa
adânc, primăvara vom ara din nou şi vom netezi cât se când rouă încă nu este uscată. Părţile de cosituri care
poate de bine suprafaţa locului lolosindu-ne de grapă, sunt foarte. uscate şi invescute cu o iarbă deasă şi coto-
tăvălug şi grapă de spini Un loc bulgăros nu corespunde roasă se vor cosi totdeauna dimineaţa, pe când iarba
de loc. Sămânţele de ierburi, le sămânam totdeauna cu o ’ mai fină şi mai moale se poate cosi şi mai târziu.
plantă protectoare, care poate fi orz sau ovăs. Ca şi la Pentru cosirea su prafeţelor întinse ne folosim cu mult >
trifoiu şi lucernă, vom sămăna mai întâi orzul sau ovăsul succes de mâşina de cosit, care cu cuţitele ei de 1*5— 2
şi mai în urmă sămânţele de ierburi. Mulţi agricultori în ' mtr. lungime pot cosi pe zi 3— 4 jugăre. *;
trebuinţează floare de fân în loc de sămânţă curate. ‘ Pentru a putea folosi maşinile de cosit să cere ea
Aceasta nu este recomandabil, de oare-ce conţine suprafaţa locului să fie cât se poate de netedă şi plană
prea puţine sămânţe de ierburi şi ne va răsări mai mult (oablă) şi cu deosebire să nu aibă mărăcini şi alte tufe.
buruieni. Când Întrebuinţăm nutreţurile încă verzi, nu vom cosi
Mai bine este a ne procura sămânţa dela negustori pe zi mai mult decât să consumă în tot aceeaşi zi de
cu renume bun sau ne culegem noi inşirie /săm ânţă' tre- vitele noastre. (Va um»). '
