Page 6 - Bunul_Econom_1902_02
P. 6
Pag. 6. BU NUL ECONOM Nr. 2
ca ghiaţa şi dacă nu avem alt mijoc a le Premii pentru împăduriri. Ministrul
mai încălzi* le vom ţinea înainte de întrebu- agriculturei a escris concurs pentru împădu
N o u t ă ţ i
inţare câtva timp în apă, fie ea chiar şi rece. riri bine reuşite. Partea cea mai mare a a-
*
cestor premii a căzut asupra Transilvaniei.
Pălăriile de paie se văpsesc foarte fru
Astfel a primit: corn. Homorod Almaş în Tuturor amicilor şi cunoscuţilor,
mos cu următorul lac: pentru coloarea nea comitatul'Odorheiu un premiu de 1000 cor.,
gră se sdrobeşte ceară neagră de sigilat în corn. Cernatfalău şi Purcăreţi, comit. Braşov cari din incidentul Anului-nou şi-au
bucăţele şi se disolvă în alcohol, până când adus aminte de noi, le aducem pe calea,
câte 800 cor., corn. Săcele (Hosszufalu), co
se formează o fluiditate neagră. Cu un pa- aceasta mulţumită.
mit. Braşov 400 cor., com. Nieni şi Labor-
matuf se ung apoi pălăriile din această flui falva din comit. Treiscaune câte 200 cor., 'Red. „B unul Econom“ .
ditate. comunitatea bisericească unitară din Homo-
Coloarea cafenie se prepară (pregăteşte)
rod-Almaş 100 cor. Totodată au primit com. :Domnii .abonenţi, cari nu
tot în acest mod numai că se pune şi ceară
Laborfalva şi comunit. bis. unitară din Ho-
roşie până când se observă că s’a format şi-au reînoitîncă abonamentul,
morod-Almaş o subvenţiune de câte 100
coloarea dorită. Pălăriile se usucă la soaie se binepoiască a-l reînoi, căci la
cor. şi com. Nieni 200 cor. Pentru meritele
înainte de a fi văpsite, este de lipsă a fi dobândite la împăduririle făcute au primit din contră cu nrul 3 li-se sis
curăţite şi periate de praf. Pălăriile galbine
ca premiu Ştefan Benedek, primarul din Pur- tează trimiterea foii.
de paie fiind murdare se curăţă foarte fru
căreţ 70 cor., ear Ştefan Pleşa, jurat din *
mos frecându-le cu felii de alămâe.
■* ■ •• ■ ■■ - ; ' Săcele 50 cor. . Reforma dării de pământ.’ Ministrul reg.
*
Pentru măcelari. Se poate mânca şi ung. a luat hotărîrea a schimba darea pe
Industria de casă. Ministerul comer-
vinde, fără a causa stricăciuni consumatori pământ în sens de a deveni mai.justă (mai
ciului pune în vederea camerelor de co-
lor carnea vitelor omorîte prin trăsnet? în dreaptă) ca până acuma. In acest scop va
merciu să intervie pe lângă micii industriaşi
trebarea aceasta s'a reSolvat de medicii şi exmite comisiuni în toate comitatele pentru
şi să-i îndemne a se folosi cât de mult de a clasifica din nou pământurile după felul
veterinarii din Miinchen în sens afirmativ.
informaţiunile institutului dela museul reg.
Din întâmplare 24 de boi grei, îngrăşaţi în lor şi partea ţerii unde zac, ca astfel darea
ung. technologic (industrial) care dă ori-ce
valoare de peste 7000 fl. fură omorîţi prin să devie mai drept împărţită decât până
desluşire în mod gratuit ,
trăsnet şi posesorul, ca să nu vie în conflict acuma.
. *
cu procurorul, a cerut permisiunea organelor
Legea comasaţiunilor este pe cale a se
sanitare. Toţi experţii au fost de părere, că
carnea este bună şi se poate vinde fără a CALENDARUL ECONOMIC. schimba. Cei care au avut prilejul a face
practică în cunoştinţa ei, ştie câte neajun- (
causa boale.
* suri are. Ministrul nostru de agricultură a
Ce se facetn în Ianuarie?
Pentru fauri şi potcovari. Un mijloc cerut dela autorităţile comitatense informa-
exce'ent contra copitelor crepate este urmă De-ai schimbat servitorii; grijeşte cum ţiuni cari ar fi îmbunătăţirile de adus aces
torul: Se iau părţi egale de miere şi ceară te arăţi faţă de cei noi. Nu fii nici prea as tei legi.
pru, dar nici prea blând. «Stăpânul scump *
galbină şi se pune la foc, însă numai atâta
îşi învaţă sluga hoâţă».
tmp, ca să se poată topi şi amesteca bine. încurajarea industriei de casă în Mara
Ckră’’^uh6iu pe pământuri ' şi vii, dăci
Cu un pamatuf se unge apoi copita,‘ care altcum locurile <săfăcesc,nu-ţi răsplătesc mureş. Cu ocasiunea exposiţiunii industriei
mai întâiu se spală bine şi pretutindeni cu munca. ■ . •' de cară din Sighetul-Marmaţiei (Marmaros-
apă căldicică, deasupra şi dedesubt şi în Drege uneltele economice, căci acum Sziget), dl ministru al comerciului a hotărît
având timp, poţi să stai lângă măestru, ca a înfiinţa mai multe ateliere pentru promo
toate crepăturile. Intrebu nţând mai de multe
să-ţi facă1 un lucru de treabă. varea: olăriei, ţăsătoriei, industria lemnăriei
ori acest medicament, care totdeauna nainte
Vitele le hrăneşte bine, să li-se dea
de a fi folosit trebue puţin încălzit ca să se sare cel puţin de 2— 3 ori pe săptămână, şi cea de plumb şi, în fine a tăbăcăriei.
poată folosi, crepăturile se perd şi copita se căci aceasta ajută' şi înlesneşte mistuirea. *
înoeşte, astfel încât la potcovit nu se mai Grajdurile să se aerizeze. > ■ Petreceri. «Reuniunea română de cân
Numără săptămânile până la Sfântul tări din Haţeg» în vită on. public la Concer
creapă. De bună-seamă acest remediu, care
George şi vezi cum stai cu nutreţul. tul împreunat cu dans ce-1 va arangia Du
face copita mai elastii ă este mai recoman
Curăţă pomii de muschiu, coaja bătrână, minecă în 19 Ianuarie n. a. c. în sala ote
dabil decât astuparea copitelor cu gutaper- crengi uscate, şi pe timp umed de iască şi
chia sau alte substanţe de acest soiu. răşină. Unge ranele căşunate cu o amestecă lului «Central» (»Kozponti») cu următorul
tură de (balegă) gunoiu proaspet de vită, program: 1. Ch. Gounod: «Serenadă», cuartet
pământ cleios şi păr de bou tăiat mărunt. pentru sopran, vioară, violoncello şi piano,
DI VERSE Adună neaua cu lopata în jurul pomilor, exec. de d-na Elena I. Popovici, d-şoara Er
astfel umpli pământul de umezeală şi faci
silia Popovici, dl Cornel Popovici şi d-na
ca pomii primăvara să întârzie' cu înfloritul, Victoria C. Popovici. 2. Verdi: «Potpouri»
Visitarea medicală anuală a animalelor prin ce-’i scapi de brumă şi ide alte răceli
noastre de cătră veterinari a suferit o mo ce vin mai târziu, Dacă timpul e uscat şi din opera «Rigoletto» pentru pian, exec. de
dificare în urma unei circul ări a dlui minis călduros, tae mlădiţe de altoit şi le păstrează d-şoara Constanţa Peovici. 3. «Două cân
tru al agriculturii cătră municipii. In basa a- la loc umed în pivniţe, acoperindu-le cu năsip. tări» pentru o voce de alt, exec. de d-şoara
cesteia vitele nu şe yor strînge laolaltă pen Din pivniţă depărtează legumile putrede, Delia Olariu. 4. Ch. Dancla: «Air vâriâ»
tru a fi cercetate, fiindcă pot fi printre ele şi curăţă cartofii de colţi.. pentru vioară, exec. de d-şoara Ersilia Po
şi bolnave şi se pot molipsi şi cele sănă La purcei să li-se aştearnă pae uscate
toase. Visitarea anuală a cailor însă rămâne ca să nu degere. povici. 5. G. Coşbuc: «La oglindă», decla
In vigoare, cu deosebire că se vor aduna De stupi trebue îngrijit ca să nu fie mată de d-şoara Dora Raţiu. 6. A. H ackel:
pe locuri corespunzătoare, ca caii din dife conturbaţi, de nimic, să fie la bun adăpost «Die beiden Nachtigallen», duett pentru so
rite grajduri să nu vie în atingere unii cu şi păziţi de şoareci. pran şi alt, exec. de d-na Elena I. Popovici
alţii. Presentarea lor nu este obligătoare dacă Dă la găini păsat şi ovăs răjit, sdrobit
»
l
s’a anunţat aceasta la timp la oficiul com ca să oauă mai bine. si domnişoara Delia Olariu. 7. Ch. Dancla:
petent; în astfel de caşuri visitarea se face Paturile calde trebue aerizate din partea «Symphonie», trio pentru două vioare şi pia'n,
în curtea şi pe cheltueala proprietarului. sudică, ear noaptea să se acopere cu pae exec. de d-şoara Ersilia Popovici, dl Cornel
Acela care are veterinarul seu propriu, nu sau rogojini. . ■ , Popovici şi d-na Victoria C. Popovici. 8. H.
trebue să supue visitării vitele sale, dacă a Samănă în paturile calde crastaveţi, gulii Kirchner: «Trei doine româneşti» pentru o
anunţat aceasta; veterinarul oficial din loc (carable), salată şi mazăre dulce.
însă are datorinţa a cerceta datele visitării Trage .vinurile noul, însă numai pe timp voce de alt, exec. de d-şoara Delia Olariu.
private. liniştit si senin. 9. Ch. Gounod: «Ave Maria», terţet pentru
>
I
* sopran, violoncello şi piano, exec. de d-na
