Page 1 - Bunul_Econom_1902_03
P. 1

Anul  III.                                 Orăştie,  26  Ianuarie  n.  1902.                                        Nr.  3.














                      REVISTĂ  PENTRU  AGRICULTURĂ,  INDUSTRIE  ŞJ  COMERCIU

          ORGANUL:  „Remieii  Economice  din  Oraştie" şi a  „Renninnii  romdne de  agricultură din comitatul  Sibiinlui“.

                                                    II                                         II             I N S E R Ţ I  U N I :
                      A B O N A M E N T E :                          A P A R  E:
                                                                                               ll  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
          Pe  an  4  coroane  (2  fi.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)  |l  în  flecare  Duminecă.
                   Pentru  R o m â n i a   15  franci.                                               Abonamentele  şi  inserţiunile  se plătesc  înainte  _
                                                           Care  să  fie  causa  acestui  potop  şi  el  în  scurt  timp  a  putut se  se ridice

           Invitare  de  abonament!                  de,  emigrări ?  Ele  sunt  multe-multe  şi  la  un  venit, mai  mare  şi  prin  urmare
                                                     earâşi  multe.                              să-şi  poată  plăti  contribuţiunea.
                                                          Causa  emigrărilor  şi  mijloacele  ce      Se  mai  adaugă  la această alcătuire
               Domnii     abonenţi  sunt  rugaţi
                                                     o  pot  împedeca  sau  cel  puţin a  le mic­  şi  legea,  că  cu  cât  venitul  creşte,  cu
          prin  aceasta  a  grăbi  cu  reînoirea
                                                     şora  trebue  căutată  în  prima  linie  în  atât  şi  procentele  de  dare  cresc.  Este
          abonamentelor  pentru  anul  viitor
                                                     starea  economică  actuală  (de  faţă)  a  mai  uşor  unui  bogătan  a  da  din  ma­
          pentru  de  a  nu  suferi  întârziere  ex-
                                                     poporaţiunii  noastre.                      rele  seu  venit  un  procent  mai  mare ea
          pedarea  foii.
                                                          Vom  vorbi  aci deocamdată de una  contribuţiune,  decât, unui  sărac.  Pentru
                     Abonamentul:                    din  căuşele  acestea.                      bogat,  care  are  venituri  de  zeci  de mii
                                                          Populaţiunea  bogată  nu  emigrează  cor.  este  de  ex.  5  la  sută dare  mai pu­
          Pentru  Austro-Ung. pe  un  an  costă  4  cor.
                                                     ci  numai  cea  săracă,  adecă  aceea  care  ţin  simţitor  decât  la  sărac  unu  la sută.
          Pentru    „    „   pe un jum . de  an 2  cor.
                                                     nu  poate  scoate  prin  mijloacele de pro-      Bine  ar  fi  dacă  guvernul  şi  die­
          Pentru  România  pe  un  an    15 frabci.
                                                     ducţiune  ce  îi  stau  la  dispositie  atâta,  ta  s’ar  ocupa  cu  această  chestiune,
               Abonamentele  supt  a  se trimite
                                                     Cât  să-şi  poată  procura  lui  şi  familiei  una  din  cele  mai  principale  pentru  a
          la  adresa  subsemnatei  administra-
                                                     sale  un  traiu  tichnit  şi  a-şi  plăti  dările  stîrpi  sărăcia  micilor  proprietari,  care îi
          ţiuni,  folosindu-se  onor.  abonenţi  de
                                                     în  mod  regulat  cătră  stat               face  şă  emigreze  şi  prin  urmare  să slă­
          mandatul  postai      alăturat  în  nrul
                                                          Intr’adever,  dările  pentru  pământ  bească  puterea  ţerii  noastre.
         trecut  şi  present.
                                                     şi  de  venit  sunt  pentru  ţeranii  noştri     Se cerem deci:  scutirea de dare asu­
                        Âdministraţiunea  ■    .     cu  mici  proprietăţi  şi  micul  industriaş  pra  venitului  de  existenţă  şi impunerea
                  „ H u n u l  Econom**  în  Orăştie.  o  causă  sdrobitoare  la  ruina  lor  şi prin  dării  «progresive»  (crescânde) pe  venit.
                                                     urmare  sunt  siliţi  a-şi  lua  lumea în cap.
                                                     Cei  săraci  cu  desevîrşire  nu  sunt  în

                   Emigrările.                       stare  a  plăti  în  tot  aceeaşi proporţie ca  |    DIN LUME
                                                     şi  cei bogaţi.  Aceştia trebue să supoarte  j
                                                     într’un  grad  mai  înalt  sarcinele  statului,  j
                                                                                                       Convenţia  comercială
               Emigraţiunea a  sumedenie  de lume  ear  celor  lipsiţi  de  mijloace  se  li-se
         din  patria  noastră,  a  început  a îngrija  dea  posibilitatea  ca  să  poată  şi  ei  con­  austro-rusă,  după-cum  vesteşte  o  te­
         toată  lumea,  chiar  şi  pe  cei  dela  ©câr­  tribui  în  mod  larg  la  aceasta.  Avem   legramă  din  Viena,  e  pe  cale  a  se  re-
         muire.  Şi  nu  este  de  mirat.  Nu  emi­  un  exemplu  bun  în  privinţa  aceasta  în   înoi.  Spre  acest  scop  se  va  întruni cât
         grează  copii  şi  moşnegii,  ci  braţele cele  Germania  şi  în  parte  şi  în  Austria.  mai  curând  o  anchetă,  pentru  a  studia
         mai  vânjoase,  care  pentru  noi  se  perd      In  Germania  cu  începerea  anului   basele  pe  cari  să  se  reînoiască conven­
         şi  merg  în  ţeri  străine,  pentru  a-şi  a-  1900  s’au  scutit  de  dare  de  venit  toţi   ţia.  La  anchetă  vor  fi  Invitaţi  şi  re-
         gonisi  mai  cu  belşug  cele trebuincioase ^  câţi  nu  au  un  venit  mai  mare  de  900   ■presentanţii  ramurilor  de  industrie  in­
         traiului  şi  apoi  din  prisos  a-şi  plăti da­  mărci  (egal  cu  1080  cor.).  Şi  ce  cre­  teresaţi  în  chestiune.
         toriile  din  ţara  lui,  pentru  a  scoate din  deţi,  care  a  fost  resultatul?  Resultatul
                                                                                                               In  S@rbia
         multele  năcazuri  familia  sa  rămasă,  a  fost,  că  după  un  an  încassările  sta­
         acasă.  Deşi  unii  se  întorc  acasă,  totuşi  tului  au  fost  cu  17%  şi  după  doi  ani  se  agită  de  present  foarte  mult  în, ju­
         ţara  şi  poporul  din  care  face  parte,  cu 37% mai  mari ca înainte  de a se face  rul  moştenirii  tronului  şi  a demisiei Re­
         pierde.  Perde  munca  lui  rodnică*  care  această  scutire.  Cum  se  poate ?  vor  gelui  Alexandru.  Deoare-ce  acesta  nu
         se  revarsă  asupra  pământului,  industrii­  întreba  unii.  Foarte  simplu.  Pentru  un  are  urmaşi,  e  vorba  ca  se  i-se  dee  o
         lor  şi  comerciului  altor  ţeri;  el  însuşi  mic  agricultor,  comerciant sau  meseriaş  sumă  considerabilă  în  schimbul  renun­
         ca  muncitor  cheltueşte pe pământ străin  ce  nu  câştigă  nici  1080.cor.  la an, este  ţării  la  tron.  Ideea  aceasta  se  zice  că
         pentru  hrana  şi  întreţinerea  lui  o bună  mare  lucru  a-1  scuti  de  darea,  de suma  vine  dela  guvernul  rusesc cu  ştirea cer­
         parte  din  banii câştigaţi.  Şe înstrăinează  cu  care  trebue  să  se  hrănească pe sine  curilor  diplomatice din  Viena,  Câ urmaş
         de  datinele,  legea  şi  petecul  lui  de pă­  şi  ai  sei  şi  astfel  i-s’a  dat  posibilitatea  al  seu,  conform  unei  înţelegeri  între
         mânt  strămoşşşsc.                          de  a-şi  lărgi  mijloacele  de  producţiune  Rusia  şi  Austria,  se  vorbeşte  despre
   1   2   3   4   5   6