Page 2 - Bunul_Econom_1902_03
P. 2

Pag.  2                                           BU NUL    ECONOM                                                    Nr.  3

         principele  Mirko  Karaghieorghevici, care       Resboiul  din  Transvaal              Vasile  Răduţ,  măiestru  pantofar  (Po­
         de  present  petrece  la  curtea  din  Pe-                                             iana);  Gligor  Croitor,  sodal lăcătar, Ioan
                                                     după  unele  ştiri,  e  aproape  de  termi­
         terşburg.  Şi  se  zice  că  Regele  e învoit   nare.  Din  Haaga  se  vesteşte,  că guver­  Trifan,  sodal  pantofar,  Ioan  Ursa, librar,
         cu aceasta,  fiindcă  e  convins,  că  situa­  nul  olandez  pertractează  în  acest  înţe­  Ioan  Ersen,  sodal  rotar,  George  Idu,
         ţia  lui  în  Serbia  e  insuportabilă.  Prin­  les  cu  conducătorii Burilor.  Regina Vil-   sodal  pantofar,  Nicolae  Crăciun,  sodal
         cipele  Muntenegrului  aflând  despre  a-   helmina  a  promis  mijlocirea.  Se  zice   cojocar,  Nic.  Roman,  sodal  franzelar,  I.
         ceasta,  umblă  a  căpeta  partisani  pen­  înse,  că  comandanţii  Burilor  nu  voesc   Balbmiri,  sodal  franzelar,  eâr  de  mem­
         tru  fiiul  seu.  Asta  înse  cu  greu  se  va   deloc  a  primi  intervenirea  guvernului   bri  ajutători:  Alexiu  Oniţiu,  jude  reg.
         putea,  căci  dorinţa  împăratului  nostru   olandez,  ci  vor  continua  lupta până vor   în  pensie,  Dr.  Lucian  Borcia,  când.  de
         este,  ca  pe  tronul  serbesc  se nu ajungă   dobândi  deplină  libertate.            advocat,  Aurel  P.  Barcianu,  proprietar
         nici  Rus,  nici  Muntenegrean.  Şi  Rusia                                             (Orăştie),  Iuliu  Belohlawek,  fabricant  de
         e  învoită  cu  aceasta.                           Consfătuire  militară               biliarde,  Anton  Lapinsky,  pictor,  Cris­
                                                     s’a  ţinut  zilele  trecute  la.  Viena,  sub  tian  Tandler,  chelar,  Ioăn  Mihaiu,  mare
                     Dela  guvern.
                                                     presidiul  M.  S.  Monarchului,  la  eare au  proprietar.
         Prim-ministrul  Szell  a  propus  Mai.
                                                     participat principele moştenitor  Francisc
         S.  Monarchului  se  denumească  pe  Ho-
                                                     Ferdinand,  cei  trei inspectori de  armată     însoţire  Raififeisen.  Aflăm  că
         rânszky  Nândor  de  titular  la  departa­
                                                     şi  şeful  statului-major,  baronul  Beck.  fruntaşii  din  Loman  (lângă  S e b e -
         mentul  de  interne,  ceea-ce  M.  S.  a  şi
                                                     Consfătuirea  militară  s’â  învîrtit,  între   ş u l-S  ă s e s c),  unde  din  prilegiul  unei
         împlinit.  Budgetul  statului  pe  1902  a
                                                     altele,  în  jurul  numirii  noului  guvernor  întruniri  agricole,  ţinută  în  primăvară
         trecut  deja  prin  desbaterile  comisiunii
                                                     al  Dalmaţiei,  în  locul  gen.  baron DaVid,  de  „Reun.  rom.  de  agricultură  din  co­
         financiare.  Intratele  sunt  preliminate
                                                     care  trece  la  pensie.                   mitatul  Sibiiu“  au  pus  temeiul unei «în­
         cu   1,087.053.013     cor.,  eşitele  cu
                                                                                                soţiri  de credit săteşti sistem  Raiffeisen»,
         1,086.865.863.  In  anul  1902  se  vor                                                zilele  acestea  au  înaintat  statutele  la
         înfiinţa  2256  de  oficii  noue,  cari  vor       Dela Reuniunile noastre.            tribunalul  reg.  din  Sibiiu  spre  a  înre­
         costa  statul  5,665.931  cor.
                                                                                                gistra  firma  însoţirii.
                    Liga  culturală                       Onor. membri ai „Reuniunii
         din  Bucureşti,  din  incidentul  aniversării  Economice  din  Orăştie"  sunt
         unirei  principatelor  româpe,  24  Ian.  v.,  rugaţi  a se insinua cât  mai în
         a  decis  să  serbeze  acea  însemnată  zi  grabă  la  dl  cassar al Reuniunii                Medicul  casei.

         cu  mare  solemnitate.  Spre  acest  scop  Vaier  Orbbnâş  pentru .soiul: şi ....
         s’au  început  deja  cele  mai  extinse  pre­ cantitatea  sămănţelor . şi  altoi-,          Contra  curgerii sângelui  din
         gătiri.                                    lor  ce  doresc  a  căpăta dela  Reu­       nas.  Unul  din  cele  mai  bune mijloace
                                                    niune,  pentru  a  se  putea  lua           pentru  oprirea  sângelui  este,  a  pune
                    Regele  Angliei
                                                    măsurile  de  lipsă  în   această           împrejurul  gâtului  o  pânză  muiată  în
                                                                                   '
         în  mesagiul  de  tron  ţinut  cu  ocasiunea   privinţă  la  timpul  seu.              oţet  sau  a  faceo  baie,  scaldă  de  muş­
         deschiderii  parlamentului,  şi-a  exprimat,                                           tar  la  picioare.  Baia  de  muştar  trebue
         între  altele  părerea  de  rău,  că  răsboiul   „Reuniunea  sodalilor  români         se  conţină  50  grame  făină  de  muştar
         din  Africa  de  Sud  încă  nu  e  terminat,  din  Sibiiu".  La  „Reun.  sod. rom. din   pentru  6  litri  de  apă  şi  se  se  lase  10
         deşi  cursul  lui  e  favorabil  Englezilor.  Sibiiu"  ş’au  înscris  de  membri ordinari:  minute  a  se  reci,  însă  acoperită.


                                                    ne  va  trimite  bucurie  de  undeva,  şi  ascultă   —  Unde  pleci,  George?  Ce-i  cu  tine?
                    F   O I    Ţ  A                 numai,  azi  *oapte  am  Visat,  că  aveam  un   —  Nu-i  nimic,  nu  fii  copilă,  pune  mai
                                                    trandafir  încărcat  cu  flori;  asta  nu  poate  fi   iute  merinde  în  straiţa  cea  mare,  lumină,
               „La  Trandafir".                     rău,  din  contră,  eu  cred  tare,  că  ne  vine de   trestii  (cu  cari'  puşcă  minerii)  şi  praf  de
                                                    undeva  vr’un.bine.                         puşcă,  să  mai  cerc  pe  la  Cetate  (Cetatea
                 (Povestire  diti  Munţii-Apuseni.)
                                                         —  Mărie,  nu-mi  mai  -amari  zilele  cu   Romanilor  ta  Roşia-montană)  doar  voiu  ni­
                                                    prostiile  tale!  Cum  poţi  tu  visa  cu  tranda­  meri  vr'o  vănuţă  cu  aur  pe  undeva,  cât  să
              —  Âm  gătat t  Nu-mi  capăt  lucru  ni-,  firi,  când  noi  n’avem  ce  mânca?   ai  Sâmbătă cu Ce tîrgui bucate şi ce Va legumă.
         căiri,  par’că  eu  sunt  cu  păr  de  lup.  Ce  să   —  D-zeu  q  bun,  George.  El  ne spărie,   In  câteva  minute  straiţa  era  gata  cu
        fac?  încotro  să  plec?  Bucatele  sunt  pe  gă-  El  ne  va  şi îmbucura.  Eu cred  şi  sunt sigură  cele  trebuincioase unui băieş  şi George plecă.
        tate,  abia  mai  avem  faină  de-o  mămăliguţă;  de  ajutorul  Lui!
        capra  ce  ne  hrănia  pe  toţi  ni-o  luară  în   —  Ferice  de  tine,  că  poţi  crede,  eu   Se  învăluia  ziua  cu  noaptea  şi  George
        dare;  lui  Ionică  trebue  să-i  cumpăr  încălţă­  nu  mai  pot.  Eu  nu  mă  pot  tachina  Aceluia,   nu  mai  venia.  In  odaie  era: linişte.  Măriuca
        minte,  că  de  Luni  se  începe  şcoala  şi  des­  care  mă  chinue,  câ  să-mi  cerce  credinţa,   legăna  pe  Nic uliţă  cântându-i:
        culţ  nu  poate  merge  că-i  frig,  ear  să-l  las   căci  dacă  El  e  atotştiutor,  poate  şti,  că  ta   Vină  raţă  de-1  ia  ’n  braţă,
        prost  ca  noi  îflcă  nu  vreau.Iasivuţ  şi  Mă-   viaţa  mea  nu  in’am  abătut  de  pe  cărarea   Vină  somn  de  mi-1  adormi.
        riuca-s  goli  ca  şerpele,  şi  iarna  văd  că  bate   dreptăţii  şi  totuşi...             Ionică  aduna  tăciunii  în  vatră  să  se
        la'uşe.  Ce  să  fac,  Doamne,  ce  să  fac?     —  Bărbate,  pentru D-zeu,  nu te osândi,  facă  lfimină,  ear  Iosivuţ  se  juca  cu  mâţa.
             —  Nu  te  năcăji,  George  dragul  meu!   nu  grăi  împotrivă;  şi  zicând  aceste  vorbe,   Cu  manile  adunate spre  rugăciune  pri-
        grăi  nevastă-sa  Maria,  nu-ţi  face  atâtea gân­  Maria  începu  a plânge  amar.     via  Maria  cătră  cărăruşa  pe  care  avea  se
        duri!  A  fi  ce-a  vrea  Dumnezeu.  El care ne-a   —  Aşa,  acum  boceşte-te  şi  tu.  Atâta   vină  George.
        lăsat  pe  lume,  se  va  îngriji  de  noi,  să  nu   mi-a  mâi  lipsit,  să  te  văd  şi  pe  tine  cu   A  plecat  înainte  de  prânz  şi  nu  mai
        perim  în  desnădăjduire.  Mie  nu ştiu  cum îmi   ochii  ca  cepele.  Pune-mi  mai  bine  ceva me­  vine.  De  când  ne-am  cunoscut,  el  tacă  nu
        vine,  ca  şi  cum  mi-ar spuhe cineva,  că D-zeU  rinde  să  plec!                    3 i-a  vorbit  aşa  răstit  ca  azi-dimineaţă.  Ce
   1   2   3   4   5   6   7