Page 3 - Bunul_Econom_1902_03
P. 3

Nr.  3                                              BUNUL    ECONOM                                                   Pag.  3


             E  recomandabil  a  se  trage  pe nas      Acarul  rîei.  Acesta  este  un  in-        T ăierea  de  carne  de  vită,  de  ber­
       şi  apă  de  citroană  precum  şi  apă  că  sect,  căruia  îi  convine  să  stea  foarte   bece,  porc,  capră  ete.,  cu  scop de a se vinde
       oţet;  repeţind  aceasta  mai  de  multt-   bine  în  pelea  omului  sau  la  alte  ani­  trebue  anunţată  cu  6  ore  înainte  de  tăiere
                                                                                              la  comisarul  comunal  de  tăiere.  întrucât  a-
       ori,  se  fim  siguri  că  curgerea  sângelui  male  şi  dă  naştere  boalei  numită  rîe.  ceasta  s’ar  denega,  se  cere  o  supra-visita-
       va  înceta.  '                                   Spre  a  vindeca  rîea  trebue  dar se   ţiune  comunală.  (1888:VII  §  14 —  ord.  min.
                                                   omori  aceste  animale,  ceea-ce  se obţine   1890  nr.  37485).
                                                                                                                  *
             Tusa convulsivă.  Această boală  în  modul  următor:  mai  întâiu  suferin­
                                                                                                   A testa te  de  bote«  se  scot pe  timpul
       este  cunoscută  sub  numele  de tuşă mă-  dul  ia  o  baie  caldă  şi  se  spală  bine
                                                                                              dinainte  de  luna  Octomvrie  1895  dela  ofi­
       gărească.  Ea  este  molipsitoare  şi  de  cu  săpun  ordinar  şi  după aceea se unge   ciile  parochiâle  respectiye,  ear  de  acelea  de
       obiceiu  omul  numai  odată  sufere  de ea  cu  alifia  următoare:  unsoare  sulfuroasă  după  terminol  acesta  dela  oficiile  matricule-
       în  vieaţă.  Tusa  măgărească- este  foarte  sau  cu  pucioasă  numită  şi  licorul  lui   lor  unde  s’a  întâmplat  naşterea.  (1894:
       lungă;  ea  poate  s6  ţie  50—60  de  zile,  Vleminski.  După  două  zile  se  face  ear   XXXIII  §  29).        . ’
       câte  odată  însă  se  poate  vindeca  în  o  baie  şi  se  unge  tot  astfel,  lăpâdând
                                                                                                      De-ale băncilor noastre,
       câteva  zile.  Mijlocul  cel  mai  potrivit  vestmintele  murdare,  căci'  poate  se  fie
       contra  acestei  tuse  este:  apă  de  teiu  în  ele  insectă  cari  să  nu  fi  murit.
       şi  sirup  de  cloral  câte  60  grame,  din                                                Publicaţiune.  1.  Suma  scrisuri­
       care  se  pune  câte  o  linguriţă  într’un                                            lor  foncîare  puse  în  circulaţiune cu ziua
       păhar  de  lapte,  în  care  se  va  bate  şi  A dvocatul  poporului.                  de  31  Dec,  1901 face cor. 5,019.500 —
       câte  un  gălbinuş  de  ou  şi  apoi  se  ia                                           2.  Pretensiunile  institutului  de  împru­
       dimineaţa  şi  sear%.                                          „Cine  nu  cunoaşte  legile   muturi  hipotecare,  cari  servesc  de  aco­
                                                                     Trebue  se  poarte  urmările"  perirea  acestor  scrisuri  fonciare  sunt de
            Scarlatina  este  o  boală  lipi­                                                 cor.  5,149.122 01.  3.  Valoarea  hipote-
                                                        Sub  a ce5$  tţtlu  vom publica  din diferite
       cioasă  cu  ferbinţală  mare,  însoţită  de  legi  şi  ordinaţiuni  ministeriale  lucruri  tre­  celor  luate  de  basă  la  sus numitele îm­
       durere  de  gât  şr  earacterisată  prin  eşi-  buincioase poporului  nostru,  ca  $2  ştie  de  ce  prumuturi  hipotecare  este  de  coroane
       rea  pe  pele  a  unor  puncte  roşii,  cari   si  se  ferească  şi  în  cas  de  trebuinţă  undeis   19,489.027-52.  4.  In  sensul  §.  97  din
                                                   la  ciner si  se  adreseze.  Notificăm totodată nrii
       mai  târziu  se  împreună,  formând  nişte                                             statute  «fondul  special»  pentru  asigu­
                                                   §§-lor,  ca  si poată  fiecare  cu  uşuritate  căuta
       pete  mari,  acoperind  pelea  peste  tot                                              rarea  scrisurilor  fonciare  e  de  coroane
                                                   legea  sau  ordinatiunea detailată  în colecţiunea
       sau  numai  în  parte.  ^                   legilor  şi  ordinaţiunilor  cari se  află  în  can­  400 000 —,  acesta  e  indus  în  cont  se­
            Pentru  a  opri  întinderea  boalei,  celariile comunale,  şi stă la disposiţta fiecăruia.  parat  şi  plasat  în  următoarele  electe
       trebue  se  depărtăm  pe  cdi  sănătoşi  de                                            publice:
                                                        O biecte  de  in d u s tr ie  de casă, pre­
       bolnavi.  Copilul  bolnav  trebue  ţinut  în                                              ;  Nom.  cor.  2000  losuri  de  stat din
                                                   cum  şi'producte  de  câmp'’^f  'grădîriă  poate
       pat,  dându-i-se  beuturi  calde,  ceaiu  de   vinde  ori-cine  şi  de  ori  unde  în  tîrgurile de   1854  cu  3 2% ;  nom.  cor.  8400  losuri.
       nalbă,  să  mănânce  numai  puţin  lapte  săptămână (1884:XVI1 § 50 i -  1887:XVIII § 1).  de  stat  din  1860  cu  4% ;  nom.  cor.
       cald,  supă  de  pui,  se  fie  ferit  de  frig                                        5600  obligaţiuni  cu  premii Ung.  Hypo-
                                                        JEtutoae  riecemerrtate  (nelegalisate)  a
       şi  când  îi  curge  sânge  din  nas  i-se  va                                         thekenbank  cu  4% ;  nom.  cor.  4200
                                                   se  folosi  la  transportarea  vinului,  berei,  ra­
       turna  apă  rece  pe  cap  şi  i-se  va  pune                                          losuri  pentru  regularea  Tisei  cu  4% ;
                                                   chiului  sau  spirtuoaselor  nu  este  iertat.  Ce-
       făină  de  muştar pe pulpe;  Diacă se ivesc   nientarea  lor  se  face  la  oficiile  de  cemen-   nom.  cor.  2400  losuri pentru  regularea
       complicaţii,  se  va  recurge  la  ajutorul  tare  din  oraşe.  (Ord.  minist. 1876 nr. 25734).  Dunării  cu  5% ;  nom.  cor.  6000  obli-
       medicului.          __                                         *                                           (Urmarea  pe  pagina  5)


       să  fie  oare  causa?  I-am  spus  aceea  ce-am   —  De  aceea.                                       G l u m e .
       simţit  şi  ce-am  ştiut  şi  n’am  crezut  că-1  su-   —  Şi  haine  ca  ale  lui  Dumitru  birău-
       păiă  vorba  mea,  că  tăceam.  Ah,  numai  de   lui?  zise  Ionică.                        Un  Român  întâlneşte  pe  un  cioroiu
       nu  l-aş  fi  lăsat  sg  plece.  Trebuia  să-l  fi luat   —  Ca  acelea,  puiul  maimii.  mergând  cu  capul  gol  şi  trist.
       cu  buna,  şi  să  nu-1  las  să  se  ducă  aşa  nă­                      (Va  urma).       —  Ce  umbli  cu  capul  gol,  măi ţigane,
       căjit.  Ei,  dar  poate  aşa  a  fost  să  fie,  ce-mi                                 ori  ţi-a  luat  D-zeu  pe  Culiţă  al  tău ?
       va  trimite  D-zeu,  voiu  răbda.  Ce  să  fac?      ■'  &  4  ■«. k  i   t   o.            —  Mi-l’a luat,  n’ar mai avea parte de el!
       Doamne,  Doamne,  fie  voia  tal  şi  picuri mari                                       '   —  Lasă  nu  fii  supărat,  că  de  bună
       de  lacrimi  se  rostogoliau  pe  faţa  ei  încă  ti-                                  sama  o  fi  ajuns  Culiţă  tocmai  în  sinul  lui
                                                    Grădina-i  părăsită!  Unde  umblam  odată,
       nără  şi  frumoasă.                                                                    Avram.
                                                    Nici  paseri  nu  mai  cântă  cu  glasul  lor  voios,
            Se  trezise  Niculiţă  şi  plângea  tare.  Pe  drumuri  creşte  iarbă,  pe  micul  iaz  înoată   —■  O  fi  ajuns  necuratul  de  el,  că  era
                                                    O  luntre  sfărîmată  de  timpul' nemilos.
            —  Mamă  hai!  strigă  Măriuca.  Ce  ţi,                                          iute  de  picioare.
       mamă?  întrebă  Ionică  uitârtdu-se la mamă-sa   Numai  pe  mal  stă  încă  răchita  cea  bătrână
                                                    Cu  crengile-i  plecate  spre  iazul  adormit,  C o p ilu l  ce'rşito r.  -—  Neplăcut este,
       cum  sta  ca  o  peatră,  ear  văzând  că  nu  răs­
                                                    Şi  ca  visând  se  mişcă  când  dureros  suspină   copile,  â  merge  din  casă  în  casă  cerşind
       punde,  începură  toţi  patru  a  plânge  încet,   Trecând  pe  lângă  dânsa  zefirul  rătăcit.  pâne,  că  în,  multe  locuri  te  alungă  afară,,
       încât  nu  se  auziau  decât  suspine  înăduşite.
                                                    In  coaja  ei  uscată  zăresc  încă-al  meu  nume:  strigând:  Mergi  de  munceşte!  zise  un preot. ‘
            Ca  trezită  dintr’un  vis,  se deşteptă săr­  0   mână  mult  iubită  în  dânsa  i-â  tăiat,  —  E  drept,  răspunse  copilul,  dar  nu
       mana  femeie  şi  apropiindu-se  de  micuţii  ei,   Apoi,  fără  credinţă,  a  rătăcit  prin  lume   ştiu  ce  să  muncesc.   .
                                                                                                                   '
       zise  blând:  Ce-i,  dragii  mamii?          Şi  numai  vechiul  arbor  numele  l’a  păstrat.  >   —  Vino  dragă  să  te scap  de batjocura
            —:  Unde-i  tata?                       Răchita  cea  bătrână  de-ar  vrea  ca  să  vorbea soă   cerşitoriei,  să  înveţi  o  meserie,  că  vei  fi
                                                    Mult  ar  putea  se  spue  din  timpul  cel  trecut:
            —  S’a  dus  la  baie,  să  aducă  aur,  să   Cât  e  de  iubitoare  inima  omenească..  mâne-poimâne  domn.
       vă  cumpere  măicuţa  hăinuţe  şi  turtă.    Ea  singură  o  ştie,  ea  singur'a  văzut!    —r  Dar  dumneata părinte eşti  păpucar ?
            —  De  aceea  cu  nuci ?  întrebă Măriuca.                         M.  Cugler.
   1   2   3   4   5   6   7   8