Page 4 - Bunul_Econom_1902_03
P. 4
Pag. 4 \ B XJ fJ-XJ L, ECO NO M V j.M. : , Nr. 3
fânului maşini purtate de câte un eai., In tot caşul lucra
rea lor nu este aşa de exactă ca cea executată cu mâna
Recolta nutreţurilor ierboase omului. Mai ales greblele lasă mult de dorit în exactitatea
i * lucrării.
, şi prepararea fânului. La nutreţuri cu foile foarte gingaşe, precum la trifoiu
(Urmare şi fine.) ( • şi lupernă tinără, trebue să avem o deosebită băgare de
seamă la uscarea lor, căci np le putem întoarce ca celalalt
■}'. (Retipărirea interzisă). fân, fiindcă părţile bele mai preţioase, cum sunt frunzele şi
Pentru Dumineci şi sărbători se poate cosi şi cu o vîrfurile cotoarelor se rup şi se scutură uşor. Din acest
zi mai nâinte. In tot caşul până-ce dăm nutreţul vitelor motiv brasdele cosite nu se împrăştie, ci se lasă până ce
nu-1 vom lăsa expus arşiţei soarelui sau chiar ploaiei, Ci-1 se veştejesc, şi apoi se aşează pe piramide sau pe stîlpi
vom adăposti într’un loc bine aerisat şi Umbros. Dacă ne de uscat (prepelegi), unde rămân până ce se usucă, însă
este posibil vom face în locuri potrivite nişte grătare de nu prea tare.
lemn ridicate dela pământ ca de V2 metru, pe care apoi Piramidele constau din 3 pari mai lungi, cari se a-
aşezăm nutreţul nou cosit. şeazâ 'cu un capăt pâ pământ, ear cu celelalte în sus'prinse
In cele mai multe caşuri nutreţurile nu se consumă laolaltă, Ei sunt prevăzuţi cu mai multe cue pe care se
în stare verde, ci le uscăm, adecă le facem fân. Prefacerea, pun nişte stinghii orisontale. Toate părţile sunt mobile
nutreţurilor verzi în fon constă în evaporarea apei care o (mişcătoare) pentru a se putea purta cu uşurinţă 'dintr’un
conţin dela 14—15 la sută. ■ loc într’altul. < >
Cu cât apa aceasta şe va evapora mai repede şi mai Fânul va fi gata atunci, când şi cotoarele cele mai
deopotrivă din toate plantele, cu atât şi fânul însuşi va fi groase se rup dacă le încovoiem. A usca prea tare fânul
mai bun. . nu esţe permis, căci prea se sfarmă. Dacă a fost bine pre
Un fân care în timpul recoltei a fost plouat mai de parat el îşi păstrează coloarea naturală verde şi-şi păs
multe-ori, îşi pierde mirosul cel aromatic (plăcut) şi o în trează mirosul seu aromatic. Fânul se păstrează sau sub
semnată cantitate din materiile nutritoare ce conţin plan cerul liber în formă de stoguri, sau în podul , edificiilor.
tele. Afară de aceste pierderi produse prin timp nefavo Mai bine se conservă sub un acoperiş de paie; mai puţin
rabil,- mai putem avea perderi însemnate când fânul se bine sub şindilă , şi ţiglă, sau şi mai > rău sub tablă de fer
usucă prea tare şi foile şi cotoarele mai subţiri se sfărîniâ (pleu). In tot caşul nu este permis ca acoperişul să fie de
şi prin urmare se perd. Această împrejurare trebue sâ ne fect (stricat), ca apa de ploaie să pătrundă în fân. Podu
atragă atenţiunea cu deosebire la trifoiu şi lucerna. i rile aşezate deasupra grajdurilor în care păstrăm fânul,
Modul cel mai simplu însă şi cel mai rău pentru â trebue se aibă o podeală inpermeabilă (nepătrunzătoare)
usca fânul este a lăsa brasdele nerisipite până ce se usucă pentru gazurile ce se desvoaltă în grajduri din bâligaţul
atât de tare, încât putem strînge fânul. Acest metod însă şi urina animalelor. In cele mai multe caşuri fânul se păs
se poate întrebuinţa numai în regiuni foarte calde şi tot trează în stoguri. Aci trebue să observăm ca ele să fie
odată toarte uscate, deşi şi aci sutere totdeauna calitatea astfel construite, ca fânul să nu vie în atingere cu ume-
fânului. Metodul cel mai bun pentru" a recolta fânul este zala pământului şi apa de ploaie şi de zăpadă să nu pă
ca să cosim des-de-dimineaţă, până ce plantele sunt ude trundă în el. De aceea locul unde se aşează stogurile, vor
de rouă, apoi brasdele se risipesc imediat şi în fine se în fi totdeauna într’un loc mai înălţat şi fânul nu se aşează
torc cu furca sau cu grebla atât înainte de amiazi cât: şi imediat pe pământ, ci pe un strat de petri, lemne, ramuri
după amiazi odată sau de două-ori. groase de pomi etc.
Seara se adună în bogheni pentru a nu se uda de Dacă nu voim a cruţa spesele (cheltuelile) vom con
rouă peste noapte. . strui anume suporturi (susţinători) pentru stoguri, cari con
A doua zi, după-ce s’a uscat rouă de pe suprafaţa stau, dintr’un disc (rotogol) de scânduri groase ce zac pe
boghenelor se împrăştie din nou, însă într’un strat mai mai multe picioare de lemne sau pcatră înalte până la i/a
gros, se întoarce peste zi de 2—3 Ori şi cătră seară se metru.
adună în grămezi mai mari, adecă în căpiţe. Dacă plan-,
Pe acest disc se'clădeşte stogul. O deosebită atenţiune
tele* au fost mai puţin apătoase şi timpul cald, fânul poate
tfebue să dăm la construirea vîrfului stogului, unde de re
fi uscat de ajuns. In multe caşuri înşă va fi necesar ca
gulă punem fânul cel mai* rău, sau chiar şi paie şi trestie,
şi căpiţele se le împrăştiem şi a treia zi, pentru a se usca
deoare-ce acestea şi aşa se strică prin ploi. La aşezarea
cu desevîrşire. Cu o deosebită atenţiune (băgare de samă)
fânului trebue să îngrijim ca el totdeauna sâ fie bine
trebue să fim la fabricarea fânului când este în prevedere
îndesat. ,
vre-o ploaie; atunci trebue strîns fânul îndată în căpiţe, fiindcă
Fânul proaspăt produce adesea boale de stomac la
în tot caşul nu se strică aşa de rău ca în caşul când ră
vite, de aceea este recomandabil a lăsa să treacă vre-o
mâne împrăştiat.
săptămână sau 2, până ce începem a-1 da vitelor. Când
Când ploaia durează mai mult timp (cu zilele) şi fâ
începem un stog, nu-1 începem din vîrf, ci totdeauna dela
nul din căpiţe nu este îndeajuns uscat, este bine a l mai
o margină.
ridică cu furcile din timp în timp, ca să nu'putrezascâ.
Iarba cosită în ploaie sau scurt înainte de ploaie, vom ■f '' .1 “ ; ^ :
lăsa-o în brasde neîmprăştiate până ce trece ploaia. La
întinderi mari se foloseşte pentru întorsul şi pentru strînsul,
