Page 5 - Bunul_Econom_1902_03
P. 5

Nr.  3       ,   .  :  _______                     BU NUL    ECONOM                 ■                                Pag.  5


         gaţiuni  cu  premii  ale  inst.  austr.  de  rau  în  soluţiune  alcoolică  de  fuxină  foarte
         credit  func.  cu  3%j  nom. cor.  200,000   frumos.  După  aceea  bilele  se  spală  cu  apă    D I V E R S E
                                                    şi  se  liistruesC  frecându-se  cu  o  bucată  de
         scrisuri  fondare  Ung.  Landes-Central-
                                                    flanel.              »
         Sparcassă  cu4l/g%;  nom. cor.  170.000
                                                                                                     Contra  încolţirii  cartofilor.  Gustul car­
         scrisuri  fondare  Pester  ung.  Commer-        Pentru  cojocarii  Spre a  colora  păr de   tofilor  încolţiţi  adeseori  e  foarte  neplăcut,
         cialbank  cu  41/2% ;  nom.  cqr.  4000    cal  bfun  se  procede  în  modul următor:  Mai   pentru  aceea  cât  numai  se  poate  să  împe-
                                                    întâi  se  curăţă  părul  şi  adecă  se  moaie spre
         acţiune  â  inst.  de  credit  fonciar  pt,                                           decăm  încolţirea  cartofilor  ce-i  întrebuinţăm
                                                    scopul  acesta  în  decurs  de  24  ore  în  apă
         proprietarii  mici  cu  5% ;  nom.  cor.                                              pentru  mâncare,  deoare-ce aceia  se sbârcesc,
                                                    de  săpun  caldă  de  45  grade;  după  aceea
         12.000  rentă  unific.  în  hârtie  Maiu—   se  ferbe  lemn  vânăt  cu  apă  de  var,  se stre­  se  uscă.  In  caşul- acesta  uşor  ne  putem  a-
         Noemvrie  cu ,4 2%.       >                coară  şi  se  pune  părul  în  aceasta,, unde  ră­  j-uta,  dacă  cu  un  cuţit  ascuţit  tăiem  ochii
                                                                                               (mugurii)  înainte  de  desvoltare.  Prin aceasta
                                                    mâne  12  ore.  In  fine  se  clăteşte'  se  spală
              $ibiiu,  5  Ian.  1902.                                                          nu  stricăm  nimic  cartofilor,  ci  din  contră  se
                                                    cu  apă  de  rîu.
                        Direcţiunea  inst.  „Albina".           ,  ;/ .   *   *.    i’/    .   nimiceşte  colţul,  dar  trebue  să  fim  cu  bă­
                                                         Pentru  văpsitorii  de  mobile.  Văpsi-   gare  de  seamă  ca  cuţitul  să  nu  străbată  a-
              „Zat& ndeana",  institutul  de cre­   turi  vechi  de. uleu  sau  de  Iac  se'  pot  delă-   dânc  în  caftofi.  *
         dit  şi  economii  din  H.-Băiţa  şi-a  con­  tura  mai  bine  şi  anume  de  tot  cu  săpun   * Despre  caii  spărioşi.  Caii  spărioşi  îi
                                                    verde  şi  eu  sodă.  Obiectul  respectiv,  adecă
         vocat  a  IV-a adunare  generală  ordinară                                            putem  desvăţa  de  acest  nărav  rău,  dacă  o-
                                                    care  trebue  curăţit  de văpseală,  se unge sim­
         pe  ziua  de  9  Februarie  n.  a.  c.  Bilan­                                        biectele  de  care  se  sparie  le  punem  înainte
                                                    plu  cu  săpun  verde,  facându-1  mai  întâi  cu
         ţul  s’a  încheiat  eu  158.119  cor.  active  ,   apă  de  sodă  într un  aluat  subţ re,  şi  asttel   ca  să  le  miroase.  Aceasta  trebue  mai  de
         şi  cu  151.147  cor.  pasive.  Cu  31  Dec.   îl  lăsăm  să  stee  24  de  ore.  Atunci  se  spală   multe-ori  repetată.  Dacă  se  îritâinplă  să  se
                                                                                                spărie,  nu  trebue  bătuţi,  ci  dm  contră  să
         1901  au  fost  92.175  cor.- depuneri spre  cu  apă  caldă  şi  văpseala  se  duce  cu  desă-
         fructificare,  ear  profitul  curat  6972 cor.  vîrşire.  (La  jum.  font  de  sodă  10  părţi  der   fim  cât  numai  se  poate  de  pretinoşi  cu  ei
                                                                                                şi  arătându-le  imediat  obiectele de  cari  s‘au
                                                    săpun  unsuros).                        1
                                                                                                spăriat  după  modul  arătat  mai  sus,  îi  vom
          i   „Sentinela",  institut  de  credit şi                                             desvăţa  de  acest  nărav  rău.
                                                                                                                  •  *
         economii  din  Satul-nou  îşi  încheie  Bi­
                                                                                                    i  Mijloc  contra  şoarecilor.  , Cel mai bun
         lanţul  la  31  Dec.  1901  cu 505.809 cor.
                                                                                               mijloc  contra  animalelor  rozătoare  (şoareci,
         active  şi  cu  483.113  cor,  pasive.  De­
                                                          Ce  se fa cem îţi  Ianuarie^         cloţani)  este  următorul:  75  gr.  praf de ceapă
         puneri  spre  fructificare au avut 251.562                                            de  mare,  cum  se  zice  pe  la  noi,  ori  rădă­
                                                         De-ai  schimbat  servitorii,  grijeşte  cum
         cor.,  ear  profit  curat  22.696  cor.                                               cină  de  renuncula  bulboasă  se  amestecă  cu
                                                    te  arăţi  faţă  de'ce)  noi.  Nu  fii  nici  prea  as­
                                                    pru,  dar.  nici  prea  blând.  «Stăpânul  scump   25  gr.  zăhar  pisat  (în  praf).  Acest  mijloc  să
              „tiUCeafernl",  institutul  de  eco­  îşi  învaţă  sluga  hoaţă»:  '         !   se  păstreze  bine  în  glăji  bine  astupate,  căci
                                                         Cară  gupbiu. pe  pământuri-şi  vii, căci   ceapa  de  mare  absoarbe. cşa  mai  mică  can­
         nomii  şi  credit  din  Verşeţ  convoacă  a
                                                    altcum  locurile  sărăcesc,  nu-ţi  răsplătesc   titate  de  apă  ce  se  află  în  aer.  Când  Voim
         Vil-a  adunare  gen.  ord.  pe  ziua  de  8   munca.               v
         Februarie  1902.  Active  cu  31  Dec.          Drege  uneltele  economice,  căci  acum   a  distruge  şoarecii,  luăm  un  vîrf  de  cuţit
                                                    având  timp,  poţi  să  stai  lângă  măestru,  ca   din  acest  amestec  şi  punem  în  brânză,  unt
         1901  are  741.804  cor.  Pasive 719.968   să-ţi  facă  un  lucru  de  treabă.         ori  unsoare şi  bine  frământate  le  lăsăm  la
        Acor.  Profit  curat  21.836  cor.  Depuneri     Vitele  le  hrăneşte  bine,  să  li-se  dea   disposiţia  lor  spre  a  mânca.  Ei  fiind  pofti­
                                                    sare  cel  puţin  de  2—3  ori  pe  săptămână,
         spre  fructificare  438.933  cor.                                                     tori  de  această  mâncare,  îndată  ce  o  gustă,
                                                    căci  aceasta  ajută  şi  înlesneşte  mistuirea.   îşi  află  sfîrşitul.  Această  materie  nu  are nici
                                                    Grajdurile  să  se  aerizize.
                                                         Numără  săptămânile  până  la  Sfântul   o  influenţă  vătămătoare  asupra . cânilor  ori
                 m   tot                            George  şi  vizi  cum  stai  cu  nutreţul.  pisicilor,  pentru  aceea  e  foarte  recomanda­
                                                     ;   Curăţă pomii de muschiu, coaja  bătrână,  bilă  ca  cel  mai  bun  mijloc  contra'  acestor
                                                    crengi  uscate,  şi  pe  timp  umed  de  iască  şi   animale  stricăcioase.
                                                    răşină.  Unge  ranele  căşunate  cu o amestecă­
              Pentru  zidari.  Este  bine, ca  toate  zi­
                                                    tură  de  (balegă)  gunoiu  proaspet  de  vită,
         durile  din  pivniţe  să  se tincuiască,  adecă  să   pământ  cleios,  şi  per  de  bou  tăiat  mărunt.   încurajarea  creşterii  animalelor.  Dl
         fie  acoperite  cu  un  strat  de  mater al  imper­  Adună, neaua  cu  lopata  în  jurul  pomilor,  ministru  al  agriculturii  a  prevăzut  în  pro­
         meabil  (nestrăbătător)  de  umezală.  Mijlocul   astfel  umpli  pământu  de  umezeală  şi  faci   iectul  de  budget  pe  anul  acesta  doui  mili­
                                                    ca  pomii  primăvara  să  întârzie  cu  înfloritul,
         cel  mai  bun  este  asfaltul şi anume  se  ames­                                     oane  cor.  pentru  încurajarea  culturei  .vitelor
                                                    prin  ce-’i  scapi  de  brumă  şi  de  alte  răceli
        tecă  5  părţi  de  asfalt  cu  % —-1  parte  de   ce  vin  mai  târziu  Dacă  timpul  e  listat  şi   în  întreaga  ţară  şi  anume:  710.000  cor. pen­
        gudron,  pulvere  de  cărbuni  de  peatră  şi  2   călduros,  tac  mlădiţe  de altoit şi  le păstrează   tru  cultura  vitelor  cornute,  200.000 cor. pen­
        părţi  năsip:  Această  pulvere  de  cărbuni  de  la loc  umed în pivniţe, acoperindu-le cu năsip.  tru  oi  şi  90.000  cor.  pentru  paseri  de  casă
        peatră  se  amestecă,■'  pentru ca  tincuiala  să   Din pivniţă depărtează legumile putrede,  (galiţe).  Avis  societăţilor  noastre  agricole şi
                                                    şi  curăţă  cartofii  de  colţi.
        capete  oare-care  elasticitate,  căci  altmintreli ;                                  crescătorilor  de  vite.
                                                         La  purcei  să  li-se  aştearnă  pae  uscate
        aşezându-se  zidurile,  stratul  acesta  creapă  şi
                                                    ca  să  nu  degere.               ‘
        prin  crepături  ar  putea  străbate  umezala.  ,  De  stupi  trebue  îngrijit  ca  să  nu  fie
                            *                 ■
                                                    conturbaţi  de  nimic,  să  fie  la  bun  adăpost
              Pentru  strungari.  Cum  se  colorează   şi  păziţi  de  şoareci.                            Noutăţi
        roşu  bilele  de  biliard ?  Dl  P.  Guyot  s’a  în­  Dă  la  găini  păsat  şi  oves  răjit,  sdrobit
        cercat  a  coora  bile  de  biliard, roşiii Cari, îşi   i a  să  oaue  mai  bine.
                                                         Paturile  calde trl b fe aerizat®in partea
        perduseră  coloarea.  Din'  întâmplare  n’avea                                               Bobotează  în  Orăştie.  Ca  în  toţi  anii,
                                                    sudică,  ear  noaptea  să  se!  aeoplîe  cu. pştg, -
        la  îndemână  a tă  coloare  decât  fuxină.  S’a                                       Botezul  Domnului  s’a  sărbat şi acum  cu deo­
                                                    sau  rogojini.
        făcuţ  încercare  cu  o  soluţiune  alcoolică  de  L   Samănă în paturile calde crastaveţi, gulii   sebită  solemnitate  în ambele biserici  române
        fuxină,  dar  înzadar,  căci  coloarea  nu  prin­  (carable),  salată  şi  mazăre  dulce.  /  din  loc.  După  liturgie  credincioşii  au  eşit  la
        dea.  După  mai  multe încercări, găsi dl Guyot   Trage  vinurile  noul, însă  numaipe,timp,-   rîu,  unde  s’a  făcut  sfinţirea apei,  în decursul
                                                    liniştit  si  senin.   :
        următoarea  proc  dură  Bilele  fură  muiate un   t   »                                căreia  slau  dat  de  cătrâ  soldaţi  mai  multe
        moment  în  accid  nitrie  şi  apoi  spălate  cu                                        salve  de  puşcă.
        multă  apă.  Astfel  preparate,  bilele  se  colb-.
   1   2   3   4   5   6   7   8