Page 1 - Bunul_Econom_1902_04
P. 1

Anul  III.                                 Orăştie,  2  Februarie  n.  1002.                                       Nr.  4.














                    REYISTĂ  PENTRU  ACR1CULTURĂ,  INDUSTRIE  ŞI  COMERCIU


       ORGANUL:  „Reuniunii  Economice  Gin  Orăştie" şi a  „Renniniii  române de  agricultură  din comitatul  Sibiinlni".

                    A B O N A M E N T E :                         A P A R E :                               I N S E R Ţ I U N I :
       Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)   în  flecare  Duminecă.  se  socotesc  după  tarifă,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e
                Pentru  R o m â n i a   15  franci.                                                Abonamentele  şi  inserţiunile  se plătesc  înainte.

                                                   deci  dacă  astăzi  în  toată  lumea  dom­  rem  cu  înlesnire;  chiar  şi  în  acel  cas
                                                   neşte  idea  de  înavuţire  şi  luminare sau  prelegerile  poporale  economice  nu  ar
                                                   înaintare  în  cultură,  deoare-ce  se  simte  fi  de  prisos,  pentru-că  prin  cetire  nu
                                                   lipsa  ca  fiecare  învăţător  adevărat să  se  poate  ajunge  la acel resultat,  ca prin
                                                   Cunoască  toate  referinţele  economice,  prelegeri  bine  alcătuite  şi  bine predate,
            In  timpul  de  faţă,  în  care  se  fac   industriale şi  comerciale  în împrejurările  documentându-se  toate  cu  dovezi  şi
       neîncetat  progrese  pe  toate  terenele    de  astăzi  şi ca unul care este  încontinuu  demonstraţiuni  practice.
       vieţii  economice,  industriaşul mic numai   în  mijlocul  poporului  şi  ca  un  organ     E  constatat  adevărul,  că  prelege­
       atunci  poate  să aibă prospecte de înain­  perfect  (cualificat)  să  sfătuiască,  să  în­  rile  publice  economice  cu  drept cuvent
       tare  în  meseria  lui,  dacă  pe  lângă
                                                   demne  pe  popor  atât  în  şcoală  cât  şi  au  o  influenţă  . hotărîtoare  asupra  po­
       cunoştinţele,  care  se  ţin  strict de  mese­  afară  de  şcoală  şi  â-1  face  cunoscut  cu  porului  nostru  agricol.
       rie,  mai  posede  şi  altele  tot  atât  de   practica  lucrului;  va să zică cunoştinţele   Făcendu-se  o  paralelă între  numă­
       trebuincioase,  numai  atunci  va  înainta,   teoretice  câştigate  în  şcoală să le aplice   rul  prelegerilor  economice  ţinute  în  a-
       va  propăşi,  dacă  va  fi  condus  în  afa­  şi  în  vieaţa  practică  ca  unele  ce  sunt
       cerile  sale  şi  de  principii  comerciale,   de  mare  însămnătate  şi  lipsesc  atât   nul  precedent  din  partea  „Reuniunii ro­
       adecă  va  şti  se-’şi facă  socoteala pentru                                          mâne  agricole  din  comit.  Sibiiu11  şi  a
                                                  meseriaşilor  cât şi  economilor.           „Reuniunii  economice  din  Orăştie"  şi  a
       fiecare  lucrare.                               Pentru  a  ajunge  şi  a  ţinea  pas
            Prin  aceasta  nu  se  pretinde  ca   cu  popoarele  cari  zi  de  zi  înaintează   miilor  de  comune româneşti, putem z'ce,
       meseriaşul  se  se  iacă  comerciant,  dar   în  cultură  şi  bunăstare, e foarte de lipsă   că  în  chestia  aceasta  stăm rău,  zice nu­
       trebue  se-’şi  însuşească  nişte  cunoştinţe   a  cere  şi  sprijinul  şcoalei,  pentru-că   mita  foaie.
       trebuincioase  şi  în  vieaţa  practică;   aceasta  este  punctul,  de  mânecare  pe        Din  acest  punct  de  vedere  şi pen­
       adecă  să  fie  în  stare  a-’şi  da  ori  când   toate  terenele  vieţii  noastre.    tru  a  umplea  acest  gol  de  mult  simţit,
       cont  acurat  despre  starea  averii  sale,                                            şi  pentru  o  conlucrare  comună, despăr-
                                                                                              ţămintele  Asociaţiunii  sunt  poftite  a
       despre  necazurile  (dara veri le)  sale,  ca
                                                                                              grupa  în  jurul  lor  persoane  mai zeloase
       se  ştie  pentru  ce  lucrează.  Tot  acest        Dela Reuniunile  noastre.
       lucru  se  Cere  astăzi  chiar  şi  dela  eco­                                         şi  destoinice  din  raionul  respectiv  şi cu
       nomii  noştri.                                                                        i  ajutorul  acestora  să  se  înceapă  aposto­
                                                   În sem n ătatea  prelegerilor  practice.   latul  prin  comune,  pentru-că  numai  în
            In  prima  linie  şe  cere  că  atât
       meseriaşul  cât  şi  economul  se  ştie  pu­     Cu  plăcere  trebue  să  amintim,  că   chipul  acesta  se  crede  a  ajunge  mai în
       ţină  socoteală  practică,  să  cunoască  organul  de  publicitate  «Transilvania»,    grabă  la  bunăstarea  poporului  şi la bun
                                                                                              sfirşit.
       exact  masurile  de  tot  soiul,  se  aibe  în  unul  dintre  articolii  sei  de  însemnă­
       cunoştinţe  geometrice,  ca  se  ştie  cum  tate  se  exprimă  într?un  mod  satisfăcă­     Numai  bucura  ne  putem,  când ve­
       se  socoteşte  în  măsură  suprafaţa  şi  tor  faţă  de  scopul  măreţ  ce  se  urmă­  dem  că  bărbaţi  luminaţi  se  nisuesc  a
       cuprinsul  corpurilor,  lucruri  cari  se  reşte  prin  prelegerile  economice  popo­  lua  în  apărare  clasa  mijlocie  şi  a  piu
       ivesc  în  vieaţa  practică  în  toată  ziua  rale  ţinute  prin  comune  din partea reu­  gărilor  noştri,  dela  care  putem  zice  a-
       şi  în  tot  ciasul.                       niunilor  economice  existente  în  Sibiiu   tîrnă  fericirea  unui  popor.  Cuvine-se
            Afară  de  acestea e de  lipsă că atât  şi  Orăştie.  Le  înşiră  pe  acestea  între   deci  ca  fiecare,  căruia  îi  zace  la  inimă
       meseriaşul  cât  şi economul  să ştie purta  căile  cele  mai  potrivite,  pe  cari  ne pu­  bunăstarea  poporului  şi progresul  în ale
      condeiul,  adecă  să  ştie  cum  trebue  să  tem  apropia  de  popor  şi  prin  care  îl   economiei,  să  lucre  fără  preget  pentru
      se  facă  unele  acte  şi  scrisori:  cuitanţe,  putem  câştiga  şi  ţinea  mereu  în  sfera   realisarea  scopului  intenţionat  şi  în  in­
      note  despre  primirea  de  mărfuri,  con­  intereselor  noastre  culturale,  economice   teresul  binelui  comun.
      turi  ş.  a.,  să  ştie  purta  corespondenţă,  şi  sociale.                                 Dacă  ne îndreptăm  privirile asupra
      să  ştie  face  scrisori  de  cuprins  neguţă-   Chiar  dacă  s’ar  predica  în  biseri­  stărilor  economice  din  România,  pasul
      toresc, anunţuri, oferte, comande şi altele  cile  noastre  la  timpul  seu  şi  cu  interes  acesta  s’a  întreprins  asemenea  şi, acolo
      multe  de  acest  fel.                      vădit  în  această  direcţiune,  chiar  dacă  şi  anume :  Societatea  agrară  a  marilor
           Multe  din  lucrurile  acestea  amin­  am  avea  biblioteci  poporale  bune  şi ţă­  proprietari  în  interesul  / propăşirii  plu-
      tite  să  învăţa  în  şcoală  şi  nu e mirare  rănimea  noastră  ar  şti  să  cetească ba­  găriei  a  exmis  o  circulară  destul  de
   1   2   3   4   5   6