Page 2 - Bunul_Econom_1902_04
P. 2
Pag. 2 BU NUL ECO NOM Nr. 4
convingătoare, pentru-că agricultorii din măverii vor isbucni neorîndueli La gra Medicul casei.
toată ţeara se se constitue în asocia- niţa de Nord a Afganistanului, precum
ţiuni pentru apărarea intereselor lor se crede în Puniab, se vor aduna mai
private şi Comune. multe trupe ruseşti şi cu ocasiunea ma L nngoarea. Semnele lungoarei
Deci servească-ne aceasta spre în nevrelor din Februarie totul va fi pus sunt mai multe şi se deosebesc după
curajare şi îndemn pentru a imita chiar acolo pe picior de răsboiu. cele trei peri ode ale boalăi. Cel di ntâi
şi pe alte (popoare mai culte, cari cu lucru ce trebue să-l facem când s’a îm
R esboial d in T ra n s v a a l
asemenea zel şi încordare au lucrat şi bolnăvit cineva Cste, ca să-l deosebim
lucră fără preget în această direcţiune. continuă. Zilele din urmă s’au dat -în de cei sănătoşi, să-l ţinem în curăţenia
tre trupele engleze şi bure mai multe cea mai mare. Când pătimaşul are ter-
lupte, în diferite locuri. In aceste lupte binţeli, să i-se dea limonada răcoritoare
DIN LUME Englezii au avut mai mulţi morţi şi ră făcută cu lămâe şi dacă ferbinţala este
■*—-----r niţi. Afară de aceştia au perdut şi mu prea mare, îi vom pune cârpe muiate
A rchiducele F ranciso F erdinand niţii şi 700.000 (unţi sterlingi. în apă rece pe cap Când bolnavul e
moştenitorul tronului, va merge . la 6 foarte slab, fără putere, îi vom da beu-
P rin ţu l C aragheorghevici
Februarie n. a. c. la Petersburg, pen turi hrănitoare, lapte, vin cu apă, supă
voeşte să adreseze poporului serbesc o
tru a se înfăţişă Ţarului Ca general de de carne fără; grăsime. La' tot caşul
proclâmaţie i pentru readucerea dinastiei
cavalerie în armata rusească, rang la trCbue cerut sfatul medicului, dacă nu
sale pe tronul serbesc. Se crede însă
care a fost ridicat mai zilele trecute. mai este cu putinţă.
că aceea nu va avea resultatul dorit,
Călătoria aceasta la Petersburg,
ci din contră va nelinişti şi mai mult
precum şi numirea lui de general în A dinam ie (slăbiciune, lipsă de
spiritele. /
cercurile înalte politice este accentuată putere) se numeşte starea de slăbiciune
cu deosebită atenţie. Toţi văd în ea R om ânia şi R usia. în care se află unii bolnavi, atât în tim
nu numai semnul bunelor legături între pul boâlelor, cât şi după-ce au trecut
«Egyetertes»- publică o corespon
cele două monarchii, dar că ele devin de primejdia boalei: In această stare
denţă originală din Odessa, în care se
tot mai intime, > fiind omul tare slăbit, trebue se aibă
zice, că comandantul corpului de ar
toată îngrijirea asupra 4uL Pentru iată-,
D in R om ânia. mată din Iaşi a arestat zilele acestea
rire se dau pacienţilor de beut rum,
12 oficeri din Statul major rusesc, ve
«Voinţa Naţională» aduce ştirea,
niţi în România să spioneze; La inter- cognac, vinuri vechi ; ca mâncare supă,
că ministrul de finanţe, dl G. D. Pallade
yenirea prim-ministrului Sturdza ei aii ouă, lapte, şi dacă timpul este frumos,
a demisionat şi că prim-ministrul Dim.
tost eliberaţi. Mai departe zice că nu se scoate la aer.
Sturdza va lua portofoliul finanţelor,
mărul trupelor ruseşti- adunate la fron
păstrând interimatul răsboiului, ear dl V ioreaua se întrebuinţează şi ca
ministru de lucrări publice I: I. Brâtianu tiera României e de 240.000 soldaţi. medicament. Din florile ei se pot face
va lua interimatul ministerului de ex Dunărea e întărită cu 4 vapoare de
răsboiu. catapîasme, a cărei lucrare este foarte
terne. ■ . '
Cu toate acestea se crede, că liniştitoare şi ca ceaiu are un gust plă
In In d ia ■■■■'■■
pacea nu e ameninţată. cut, a cărei putere dă sudoare şi în
după-cum anunţă «Daily Chronicle», în lesneşte lăpădarea flegmei din piept.
tre coloniile engleze, cu începutul pri- Alegem foiţele Colorate, le uscăm şi le
F O I T A „Unde eşti Mărie ?“ ; . Când am plecat de-acasă, tu şti cum
„Ce s’a întâmplat cu tine George? O ; am fost de năcăjit! îmi părea, că nu văd
Doamne, Doamne mulţămimu-’ţi c ai sosit 1“ pe nime şi nici n’am văzut până în deal.
„L a T randafir". „Am sosit Mărie, şi încă înbucurat şi Acolo mă întâlnesă cu un bătrân, cu care
(Povestire din Munţir-Apuseni.) mângâiat!" şi aprinzând un muc de lumină, Intrai în vorbă. „Bună ziua moşule'!1'
ce-’l ^tia pe poliţă, zisei Ia vezi straiţâ e „Mulţămim Dumitale. Da unde ai ple
(Urmare şi fine). plină de vână de aur, cred că sunt vr’o cat dragul moşului?" Ştie-mă Dumnezeu
cinci, şeasă fonţi, şi mai am încă pe atât Sfântul, moşule! Am plecat de-acasă, căci
Copiii se liniştiră zicând: „Doamne dă . acolo“. . * .-v./' - ■ ■ '
aur la tata !“ -• eacă ce, şi eacă ce, şi îi spusei năcazul, şi
Acum Maria plângea şi mai tare, dar* tot povestind sosirăm la gura unei băi, care
Niculiţă era la sinul mamei şi tăcea
un plâns, care sămăna cu rouă din luna Iui cine ştie decând era pustie.
mulcom la căldură, Iosivuţ ocupa loc in
Maiu, şi plânse rtiereu, până ce George luă
poală. Mariuca de o parte, Ionică de alta. Ci că aşa, aşa! O dragul moşului! zise
copilaşii unul câte unul, şi sărutâfldu-i cu
Strîns lipiţi de mamă-^a adormiră încurând,, ear' bătrânul. Eu ţi-aş zice o vorbă. Când
,,drag, îi aşeză în pat, şi pe Niculiţă în leagăn,
ear sărmana femeie-i sărută şi desifterdâ pfe - am fost şi eu tinăr am aflat aici în baia
apoi înbrăţoşându-şi' soţia lăcrima şi el de
toţi zicând: asta aşa nişte aur mândru. Cearcă şi tu fătul
bucurie şi fericire.
„Dragii mamei dragi! — Puiuţii mamei meu... Hai cu mine, că-ţi arăt eu unde
cei scumpi!“... şi sufletul ei ear’ se sbuciuma „Unde ai aflat aurul George ?" să luerii. '
în nelinişte şi grije. „Intr’o baie pustie". ' Şi mi-a arătat unde să dau foc stea-
Se stinsese focul în vatră, şi în odae Cum se poate? nului. El cu mâna lui mi-a făcut semn unde
se făcuse întunerec, numai razele lunei strâ- „Bine ! dela Dumnezeu toate se pot!" se lucru, şi apoi poftindu-mi noroc ntf l-am
băteau când şi când pe mica ferestruţă a Aşa dar! şî tu crezi acum ? ’’ ’ mai văzut, şi după puscătura cea dintâiu am
căsuţei, şi arăţaU stelelor cei doi picuri mari Cred Mărie, Dumnezeu mi-a arătat văzut fire dă aur,, ear mai târziu, uite „sdro-
de ar gint în ochii Măriei. minuni ; ascultă: buri!“ şi arată aurul din straiţă.
