Page 3 - Bunul_Econom_1902_04

Nr. 4 . - - V \ ■" ■ ■ B U N U L E C O N O M Pag. 3

păstrăm într’un loc unde nu este urne- America, cum scriu jurnalele de meserii, a până ce începe a ferbe şi pe urmă se a-
aflat un mijloc de apărare. Ea recomandă daugă o jumătate litru accid feriic brut.
zală. Deci floarea viorelei se nu o lă­
ca suprafaţa petrilor, după-ce se curăţă Şine, Acest amestec se conservă pentru a-I avea
săm să se scuture pe câmp, căci spre
să formezi o amestecătură din o pirte de la îndemână. Când avem a-1 întrebuinţa,
folosul sănătăţii este făcută. creozot şi patru părţi terpentin şi să le ferbi. punem la 40 litri apă 8 litri din acest a-
La aceasta se mai adaugă 25 părţi de para- mestec şi udăm varza cu ea odată în fier
fin cald.' Această ameste cătură, având căl­ care săptămână, până ce dispar cu totul.
dura până la 48 grade R. şi fiind ameste* *
Pentru economii de vite. Pentru-câ
cătura ferbinte, se ung cu ea petrile; se pot Pâşunatul pe trifoiştele tinere îşi are
să se vindece pecinginea ce adeseori se i-
unge cu ea şi petrile d n zid pe unde e u- şi fo'oasele, dar îşi are şi scăderile sale în­
veşte cu deosebire în t triplii iernei pe vite,
mezală. Frn această ungere s ibţire peatra semnate. Să fim cu băgare de seamă, că
se se facă următoarea doftofie: se pisează
capătă o poleitură. Ea o apără de a pă­ trifoiul tinăr pâşunat fiind de timpuriu* ne-
rădăcină de ştevie cu câţiva ’ căţei de aiu,
trunde apa prin pori ei şi o apără de a ţi­ având rădăcini destul de adânci, adeseori e
peste care* sâ se pună sare până îşi va lăsa nea umezeală, de a crepa şi de a se sfărîma. smuls de vite, prin ceea-ce se căşunează pa­
zamă, apoi se scurge acea zamă într un vas gube însemnate. Tot aşa se întâmplă dacă
şi se întrebuinţează ungendu-se pecinginea
pâşunatul se îndeplineşte toamna târziu, de-
odată pe zi.
. * : A dvocatul poporului. oare-ce ranele căşunate prin pă-unat nu se
Pentru grădinari şi cultivătorii de pomi. pot vindeca înainte de a veni iarna cu ge­
Mai în tot anul se aud plângeri, că poamele rul ei; nepăşunându-se însă creşte în sus şi
sunt vermânoase. Causa sunt anumite im H o m a ru l este dator cel puţin odată rămân printre fire locuri goale şi prin aces­
secte, cari pe timpul înfloririi se aşeâză în pe lună să cureţe hoarnele proprietarilor de tea cresc burueni şi altă ierburi cari îl ni­
florile pomilor, unde ouă. Larvele ie=ind din case. La cas contrar se poate face arătare micesc. Păşunat fiind la timpul seu primăvara
ou încep a se nutri din fruct până ce de­ în oraşe la căpitanul oraşelor, d n comune se îndeasă, înfrăţeşte şi umpie locul gol, se
vin insecte deplin desvoltaţe. Aceste insecte la protopretoml. (Ord; min. 1884 nr. 39270 îndeasă în favorul proprietarului. Deci să
nu pot suferi mirosul de oţet şi aşa se pot şi 1883 nr. 14803). ,, . fim cu băgare de seamă, când avem să pă-
delătura, ba chiar şi omorî în modul urmă­ şunăm trifoiştile tinere, căci dela acest timp
J u x ii com unali, dacă după alege­
tor: se amestecă* 1 parte de oţăt şi 9 părţi atîrnă folosul ori paguba noastră.
rea lor, acest oficiu nu voesc să-l primească, ■ * '
de apă şi cu aceasta se împroaşcă ramurile
pot rccura la vicişpanul, ear cofttra hotărîrii Distrugerea omidelor. Dacă nu ne-am
pomilor pe timpul înfloririi. Dacă pomii vor
acestuia în termin de 15 zile la congregaţie.
fi astfel trataţi, atunci vor produce fructe îngrijat la timpi a culege omidele de pe
sănătoase. > (1886:XX11 § 71). * pomi, încercarea de a le aduna mai târziu,
* după-ce au copleşit pomii, e zadarnică. In
B efu n d ă ri (pedepse) făcute contra
Pentru cei-ce se îndeletnicesc cu al­ caşul acesta, pentru distrugerea lor, ca să a-
scurtărilor de timbre, dela înmanuarea lor în
toitul le anunţăm că de acum încolo e tim­ jungem la bun sfîrşit, să aruncăm pe pomi
30 de zile se pot recura la direcţiunea finan­
pul a tăia ori procura surcei sau mlădiţe de var nestins prefăcut în praf, şi aceasta să o
ciară. (1881:XXXIV §§ 29 şi 34).
altoit. Acelea să se taie pe timp uscat si în facem când timpul e camjimed. Mulţi udă
zile senine, de pe pomi sănătoşi şi din păr- crengile pomilor pline de omide cu apă, în
tea de cătră mează-zi a pomului, fiind mai care s’a topit săpun şi aceasta cu ajutora
bine desvoltate. unui pamatuf (spoitor) de cârpe şi pus în
vîrful unei prăjine. Cel mai bun sistem de
Pentru pietrari. Piatra lucrată fie ca distragere este întrebuinţarea pucioasei. în
monument, ca prag, sau ca altă necesitate, Vermii sau omidele de varză se pus- praf. Praful acesta de pucioasă să se arunce
este expusă la schimbarea vremurilor, la tem­ tiesc întrebuinţând în contra lor sulfur de
peratura ploioasă, rece, îngheţoasă şi caldă, carbol, dar acesta este greu de manipulat; prin mijlocul unui pulverisător pe pom, sau
care o sileşte a suferi, â , crep i, a perde lu­ cel mai bun mijloc în contra acestora este dacă nu avem un asemenea instrument, să
ciul, văpseala şi a se sfărîma, O firmă din a se lua 2 litre de apă, să se încălzască (Utmarea pe pagina 6)

„Vezi George, nu-’ţi spuneam ep, că vântaţă fie feineia bună, şi cu frica lui — Mă ţigane s’a înecat taţă-tău. ;
Dumnezeu nu ne lasăl“ Dumnezeu, şi binecuvântată fie mama, care —- Fiiiu, crucea lui, şi pipa mea la el!
tera crescut pe tine, dulcea mea Mărie!“... — Mergi dracului Cioară, dar mai pa­
— Ba mi-ai spus Mărie, şi eu am fost, un gubă ţi-e de pipă? Du-te şi caută pe tatăl
Au trecut ani de-atunci. George şi-a
păcătos şi nevrednic, n’-am crezut, şi dacă tău. Şi nu se pune ţiganul a merge cău-
ţinut promisiunea, şi nu a încetat nici când tând pe apă în sus, smulgându-şi părul şi
totuşi mi-a dat Dumnezeu, mi-a dat numai
a fi creştin bun şi român vrednic, care văetându-se: vai dă eu şi dă eu, fără ,tată,
pentru tine şi copilaşi, căci voi sunteţi cu
ajută şi sprijineşte tot ce-i de folos neamului fără pipă, ce amar moi şti face?
inimă curată ca îngerii. Intr’acestea se întâlneşte cu alt Român:
său, ear’ Mariaj 1h gingăşia ei de femeie şi
— Cu îngerii nu mă asămăna George, de .ee te vaeţi măi cioroiule? v
în semn de aducerea aminte de visul ei cu
că sunt om, şi om fiind, am şi eu păcatele D’apoi Românico, caut pe tata, că s’a
trandafirul, a sădit un trandafir chiar lângă înecat du pipa mea cu tot.
mele. înger a fost bătrânul, care ţi-a eşit în
uşciorut uşei dela baia cea pustie, care i-a -i- Ei bine, dar atunci de ce-1 cauţi
cala. şi te-a îndreptat Sau ce crezi tu, nu tot pe apă în sus, că apa tot în jos mână
dat ei atâta bine, şi acel trandafir, pus şi
a fost acela un trimis de Dumnezeu? Acum ce apucă în ea.
udat de ea cu lacrimi de recunoştinţă, an
cei întâiu bani ce vom cheltui, vor fi aceea, de an s’a făcut mai mare şi mai frumos. — Aşa ar fi să fie, dar tata fiind om
să plătim o slujbă la biserică. nărăvos şi chiar eu pipa mea la el, ştiu că
Baia a devenit renumită, şi s’a nuttvit, n’a mers pe apă în jos.
„Şi să dai lumini şi prescuri Mărie, şi şi se numeşte şi astăzi „La trandafir". ■
dacă voiu trăi, dau o sută de florini dlui O fetiţă mititică lucra pentru tatăl seu
M a ria Cioban. o păreche de ciorapi. Terminase un ciorap
părinte să repareze şcoala, ear’ pe Crăciun
şi i-se urîse să ipai lucreze. începând cu
cumpărăm un rînd de haine bisericeşti".
mare greutate pe al doilea, zise oftând cătră
„Să ne ajute Dumnezeu, George!"... G I u m e. prietina s a :
Maria eră nespus de fericită. Era fericită, — Ce bine este de tine, că tatăl tău ‘
că nu vor mai duce lipsă? — Nul Ea era Un Român întâlneşte pe un ţigan: Mă s’a reîntors din răsboiu numai cu un pici o r
fericiţă, că-’şi vedea bărbatul fericit, ear’ ţigane, ştii tu fluera a pagubă?
George, pricepând gându ei, zise: „Binecu- — Bal