Page 4 - Bunul_Econom_1902_04
P. 4
Pag. 3
Nr. 4 ' BUNUL E C O N O M
- -..............- — I I .. ' , — ■ ' ■ .1 | . . „I' . ...................... ' ■ ' " — ■ ' ~
păstrăm într’un loc unde nu este urne- America, cum scriu jurnalele de meserii, a până ce începe a ferbe şi pe urmă se a-
aflat un mijloc de apărare. Ea recomandă daugă o jumătate litru accid fenic brut.
zală, Deci floarea viorelei se nu o lă
ca suprafaţa petrilor, după-ce se curăţă pine, Acest amestec se conservă pentru a-I avea
săm s6 se scuture pe câmp, căci spre
să formezi o amestecătură din o p^rte de la îndemână. Când avem a-I întrebuinţa,
folosul sănătăţii este făcută. creozot şi patru părţi terpentin şi să le fierbi. punem la 40 litri apă 8 litri din acest a-
La aceasta se mai adaugă 25 părţi depara- mestec şi udăm varza cu ea odată în fie
fin cald. 'Această amestecătură, având căl care săptămână, până ce dispar cu ţotul.
dura, până la 48 grade R. şi fiind ameste» '*
Pentru economii de vite. Pentru-ca Păşunatul pe trifoiştele tinere îşi are
să se vindece pecinginea ce adeseori se i- cătura fierbinte, se ung cu ea petrile; se pot
unge cu ea şi petrile d n zid pe unde e u- şi fo’oasele, dar îşi are şi scăderile sale în
veşte cu deosebire în tmpul iernei pe vite,
mezală. Prn această ungere s ibţire peatra semnate. Să fim cu băgare de seamă, că
să se facă următoarea doftofie: se pisează
căpătă o poleitură. Ea o apără de a pă trifoiul tinăr pâşunat fiind de timpuriur ne-
rădăcină de ştevie cu câţiva ‘ căţei de aiu,
trunde apa prin pori ei şi o apără de a ţi având rădăcini destul de adânci, adeseori e
peste care*să .se pună sare pâpă îşi va lisa
zamă, apoi se scurge acea zamă într'un vas nea umezeală, de a crepa şi de a se sfărîma. smuls de vite, prin ceea-ce se căşunează pa
gube însemnaţe. Toţ aşa se întâmplă dacă
şi se întrebuinţează ungendu-se pecinginea
păşunatul se îndeplineşte toamna târziu, de-
odată pe zi.
A dvocatul poporului. oare-ce ranele căşunate prin pă-unat nu se
Pentru grădinari şi cultivătorii de pomi. pot vindeca înainte de a veni iarna cu ge
Mai în tot anul se aud plângen, fă poamele rul ei; nepăşunându-se însă creşte în sus şi
sunt vermănoase. Causa sunt anumite in H o m a ru l este dator cel puţin odată rămân printre fire locuri goale şi prin aces
secte, cari pe timpul înfloririi se aşează în pe lună să cureţe hoarnele proprietarilor de tea cresc burueni şi alte ierburi cari îl ni
florile pomilor, unde ouă. Larvele iezind din case. La cas contrar se poate face arătare micesc. Păşunat fiind la timpul seu primăvara
ou încep a se nutri din fruct până ce de în oraşe la căpitanul oraşelor, d n comune se îndeasă, înfrăţeşte şi umple locul gol, se
vin insecte deplin desvoltate. Aceste insecte la prutopretorul. (Ord. min. 1884 nr. 39270 îndeasă în favorul proprietarului. Deci să
nu pot suferi mirosul de oţet şi aşa se pot şi 1883 nr. 14803). fim cu băgare de seamă, când avem să pă-
delătura, ba chiar şi omorî în modul urmă şunâm trifoiştile tinere, căci dela acest timp,
/ J u x ii comunali., dacă după alege
tor: se amestecă 1 parte de oţăt şi 9 părţi atîrnă folosul ori paguba noastră.
rea lor, acest oficiu nu voesc să-l primească, *
de apă şi cu aceasta se împroaşcă ramurile
pot recura Ia vicişpanul, par cofttra hotărîrii Distrugerea otnidelor. Dacă nu ne am
pomilor pe timpul înfloririi. Dacă pomii vor
acestuia în termin de 15 zile la congregaţie.
fi astfel trataţi, atunci vor produce fructe îngrijat la timpi a culege omidele de pe
(1886:XX1I § 71).
sănătoase. . > ‘ ■ ■ pomi, încercarea de a le aduna mai târziu,
* * . după-ce au copleşit pomii, e zadarnică. In
S e fu n d ă ri (pedepse) făcute contra
Pentru cei-qe se îndeletnicesc cu al caşul acesta, pentru distrugerea lor, ca să a-
scurtărilor de timbre, dela înmanuarea lor în
toitul le anunţăm că de acum încolo e tim jungem la bun sfîrşit, să aruncăm pe pomi
30 de zile se pot recura la direcţiunea finan
pul a tăia ori procura surcei sau mlădiţe de var nestins prefăcut în praf, şi aceasta să o
ciară. (1881:XXXIV §§ 29 şi 34).
altoit. Acelea să se taie pe timp uscat şi în facem când timpul e cam^jimed. Mulţi udă
zile senine, de pe pomi sănătoşi şf din pari crengile pomilor pline de omide cu apă, în
tea de cătră mează-zi a pomului, fiind mai care s’a topit săpun şi aceasta cu ajutora
bine desvoltate. unui pamatuf (spoitor) de cârpe şi pus în
* • vîrful unei prăjifle. Cel mai bun sistem de
Pentru pietrari. Piatra lucrată fie ca distrugere este întrebuinţarea pucioasei în
monument, ca prag, sau ca altă necesitate, Vermii sau omidele fie varză se pus- praf. Praful acesta de pucioasă să se arunce
este expusă la schimbarea vremurilor, la tem tiesc întrebuinţând în contra lor sulfur de
peratura ploioasă, rece, îngheţoasă şi caldă, carbol, dar acesta este greii de manipulat; prin mijlocul unui pulverisător pe pom, sau
care o sileşte a suferi, a crepi, a perde lu cel mai bun mijloc în contra acestora este dacă nu avem un asemenea instrument, să
ciul, văpseala şi a se sfărîma. O firmă din a se lua 2 litre de apă, să se încălzască (Urmarea pe pagina 6)
— „Vezi George, nu-ţi spuneam eu, că vântată fie fetneia bună, şi cu frica lui — Mă ţigane s’a înecat tată-tău. ,
Dumnezeu nu ne lasă 1“ Dumnezeu, şi binecuvântată fie mama, care — Fiiiu, crucea lui, şi pipa mea la ell
tera crescut pe tine, dulcea mea Mărie l“... — Mergi dracului cioară, dar mai pa
, — Ba mi-ai spus Mărie, şi eu am fost. un gubă ţi-e de pipă ? Du-te şi caută pe tatăl
Au trecut ani de-atunci. George şi-a
păcătos şi nevrednic, n’-âm crezut, şi dacă tău. Şi nu se pune ţiganul a merge cău
ţinut promisiunea, şi nu a încetat nici când tând pe apă în sus, smulgându-şi părul şi
totuşi mi-a dat Dumnezeu, mi-a dat numai
a fi creştin bun şi român vrednic, care văetându-se: vai dă eu şi dă eu, fără fată,
pentru tine şi copilaşi, căci voi sunteţi cu fără; pipă, ce am arm ’pi şti face ?
ajută şi sprijineşte tot ce-i de folos neamului
inimă curată ca îngerii. Intr’acestea se întâlneşte cu alt Român:
său, ear’ Mariaj fc gingăşia ei de femeie şi
—• Cu îngerii nu mă asămăna George, de .ce te yaeţi măi cioroiule ?
în semn de aducerea aminte de visul ei cu
că sunt om, şi om fiind, am şi eu păcatele D’apoi Românico, caut pe tata, că s’a
trandafirul, ă sădit un trandafir chiar lângă înecat cu pipa mea cu tot.
mele. înger a fost bătrânul, care ţi-a eşit în
uşciorul uşei dela baia cea pustie, care i-a — Ei bine, dar atunci de ce-1 cauţi
cala. şi te-a îndreptat Sau ce crezi tu, nu tot pe apă în sus, că apa tot în jos mână
dat ei atâta bine, şi acel trandafir, pus şi
a fost acela un trimis de Dumnezeu? Acum udat de ea cu lacrimi de recunoştinţă, an ce apucă în ea.
cei întâiu bani ce vom cheltui, vor fi aceea, — Aşa ar fi să fie, dar tata fiind om
de an s’a făcut mai mare şi mai frumos,
să plătim o slujbă la biserică. nărăvos şi chiar cu pipa mea la el, ştiu că
Baia a devenit renumită, şi s’a nvimit, n’a mers pe apă în jos.
„Şi şă dai lumini şi prescuri Mărie, şi şi se numeşte şi astăzi „La trandafir*1. ,
dacă voiu trăi, dau o sută de florini dlui O fetiţă mititică lucra pentru tatăl seu
H a rta Cioban. o păreche de ciorapi. Terminase un ciorap
părinte să repareze şcoala, ear’ pe Crăciun
şi i-se urîse să ip3* lucreze. începând cu
cumpărăm un rînd de haine bisericeşti11.
mare greutate pe al doilea, zise oftând cătră
„Să ne ajute Dumnezeu, George 1“.;, G l u m e . prietina sa :
Maria era nespus de. fericită. Era fericită, — Ce bine este de tine, că tatăl tău
că nu vor mai duce lipsă? — Nu! Ea era Un Român întâlneşte pe un ţigan: Mă s’a reîntors din răsboiu numai cu un picio r
fericită, că-’şi vedea bărbatul fericit, ear’ ţigane, ştii tu fluera a pagubă?
George, pricepând gându ei, zise: „Binecu — Bal
