Page 5 - Bunul_Econom_1902_04
P. 5
Pag* 4 BU NUL ECON OM Nr. 4'
Clima. Mohorul are o vegetaţiune foarte scurtă; îi
este suficient (în de-ajuns) 70—90 de zile pentru de a-1
Recolta nutreţurilor ierboase putea cosi şi 120—130 zile pentru câştigarea şămânţei.
El se mulţumeşte cu foarte puţină umezeală, aşa încât în
si prepararea fânului clime calde şi secetoase este planta de nutreţ cea mai
preţuită. Timp recoros şi umed îl împedecă în desvoltare,
L u p i nul. de aceea în clime aspre nu reuşeşte.
• .V - Pământul. Ca şi în privinţa" umezelii mohorul este
(Lupinus). (Retipărirea interzisă). în privinţa pământului foarte puţin pretenţios. Mai bine
Samănâ mult cu bobul. Rădăcinile sale merg şi până reuşeşte pe un pământ mijlociu, bogat în calcar (var), mai
la 2 metri adâncime, prin urmare se folosesc şi de pătu reuşeşte şi pe un pământ nâsipos, însă pe unul rece şi
rile mai adânci ale pământului. Sămenţele sale samână cu argilos de loc.
boabele de fasole, însă sunt mai turtite şi conţin o materie Planta premergătoare. Mohorul vine de regulă după
amară. Cotoarele şi frunzele le dau un bun. nutreţ fie o cereală Foarte bine reuşeşte după lucerna, trifoiu, porumb
verde sau uscat. (cucuruz), şi păşune spartă.
Varietăţi. Varietatea cea mai recomandabilă este Prepararea terenului este foarte simplă. Arăm de cu
lupinul galben, mirositor (Lupinus luteus), el are un cotor toamnă şi lăsăm pământul negrăpat peste earnă, primă
până la 1 metru înălţime, ramificat şi cu multe foi. Cele vara scurt timp înainte de sămănat arăm a doua-oară; în
lalte varietăţi nu’l mănâncă bucuros vitele noastre. urmă grăpăm bine şi de repeţite ori pentru sămănat.
Clima. Lupinul are o vegetaţiune foarte scurtă, Sămănătul se face ceva mai târziu (Maiu—Iunie)
adecă 20—40 săptămâni, se poate deci cultiva mai ales fiindcă mohorul este cam simţitor contra îngheţurilor de
pentru nutreţ şi în regiunile mai recoroase. primăvară. Pentru sămănat vom folosi totdeauna sămânţă
Pământul. Pe un pământ calcaros (văros), prea umed, proaspătă, fiindcă mai veche perde facultatea (însuşirea) de
argilos şi rece lupinul nu reuşeşte. Mai bine îi prieşte un a germina (încolţi). Pentru un jugăr folosim 24—30 litri
pământ năsipos. (15—20 klg.) sămânţă, pe care o acoperim cu un strat
Planta premergătoare. Lupinul poate fi sămănat subţire de pământ cu grapa de spini.
după ori ce plantă, care lasă pământul curat de burueni, Recolta o facem pentru nutreţ înainte de a-i da floa
mai ales de pir. După el reuşesc bine plantele cu rădăcini rea căci atuncea o mănâncă mai bucuros vitele. Uscarea
scurte. Dacă îl recoltăm destul de vreme, poate urma o merge foarte repede. Cantitatea recoltată variază între
cereală de toamnă. ' 10—55 măji metr. pe jugăr, în termin mediu 30 măji m.
Prepararea terenului. De regulă se samănă pe
pământ negunoit, înse îl primeşte bucuros dând o recoltă
mai îmbelşugată. Pământul trebue arat cât de adânc de
cu toamna şi atunci primăvara grăpăm numai pământul.
Sămănatul, îl facem cât se poate mai de vreme, prin Păşunile.
Martie sau April, ca sâ ne foldsim de umezeala de earnă
a pământului. Sămânţa o îngropăm cu plugul, însă foarte
supeificial (în faţă) la 3—10 cm. adâncime. întrebuinţăm Numim păşune acele locuri înţelenite, care servesc
1’2 hcl.; L6 hei. (100—130 klg.) sămânţă pe jugâr. * prin ierburile crescute pe ele la hrana animalelor noastre.
Lucrări de întreţinere avem numai în caşul când am Deosebim păşuni permanente, cari servesc mulţi ani
fi sămănat lupinul în rînduri cu maşina, atunci este reco în continuu pentru păscut, şi păşuni trecătoare, adecă ace
mandabil a’l săpa odată, dacă ar fi ameninţat se fie înecat lea cari servesc în prima linie ca cositură sau arătură şi
de burueni. > apoi le mai folosim în acelaşi an după recoltă prin păşunat
Recolta. Pentru nutreţ verde sau fân lupinul se cu vitele noastre.
coseşte când dau primele teci şi ramurile sunt încă în Noi vom vorbi numai despre păşuni permanente. Lo
floare. Din causa cotoarelor sale groase se uscă greu, de curile cari nu le putem folosi nici pentru arătură nici pen
aceea îl lăsăm în brazde 1—3 săptămâni, până ce este tru cositură, le vom destina pentru păşune.
binişor uscat şi apoi îl strîngem în căpiţe de 1 metru Acolo unde cultura vitelor şi cu deosebire a vitelor
înălţime sau îl uscăm pe piramide. Cantitatea recoltei pentru producţiunea laptelui este în floare, vom găsi pă
variază foarte mult; ea pioate fi dela 15—60 măji m. fân. şune chiar şi pe pământurile cele mai bune şi mai îngri
jite. Este o idee greşită dacă sub pretext de economie
negligâm păşunile noastre.
Mohorul. Le vom da deci tot aceeaşi îngrijire ca şi cositurilor
şi cheltuelile făcute ne vor răsplăti cu prisos atât prin can
(Setaria germanica). titatea cât şi prin calitatea ierburilor.
Deosebit de aceste îngrijiri' mai avem de notat, că
Este o plantă cultivată şi îmbunătăţită din mohorul canalele de scurgerea bălţilor ce s’ar afla pe pâşunele noa
sălbatec ce p privim ca burueanâ prin sămânăturile noastre. stre să le facem pe cât se poate de largi la gură, căci
Prin cultură ea devine mai voluminoasă şi ne dă un nu altcum se strică prin picioarele animalelor. Pentru, vite
treţ foarte preţios pentru vitele noastre. vom crea adăposturi în contra arşiţei soarelui şi vânturilor
