Page 6 - Bunul_Econom_1902_04
P. 6
Nr. 4 BUNUL ECONOM - ____ Pag- 5
reci. Acest scop îl vom ajunge mai uşor şi mai ieftin prin toase a Transilvaniei şi României. Ei sunt mici, perii de
plantaţiuni de arbori, cari cresc repede. , o coloare închisă. Se desvoaltă foarte încet.
O condiţiune esenţială pentru păşune este se avem Serbia posedă o rasă mai bună de porci, cari sunt
apa necesară pentru adăparea vitelor. cunoscuţi sub numele de Mong oliţe. Ii găsim cu deosebire
Ce priveşte păscutul însuşi nu vom permite ca vitele în Bănatul Ungariei.
se se împrăştie dela început peste toată suprafaţă păşunii, Prin diferite încrucişeri a porcului european cu porcii
căci ar călca mai mult decât ar mânca din iarbă. Vom din India s’au format o mulţime de rase culturale şi de o
împărţi toată păşunea în mai multe divizii, cari se pasc mare valoare cu deosebire în Anglia.
treptat cu diferitele specii de animale. Vom paşte mai în
De notat sunt: rasa mică de Jorkshire, caracterisată
tâi cu vite mari cornute, fiindcă lor le trebue iarba cea
prin botul lor încovoiat în sus, rasa mare Jotkshire, al
mai lungă, apoi vin caii şi la urmă de tot oile.
cărui bot este drept, rasa Berkshire (200—300 klg.) etc.
Toate rasele culturale sunt gingaşe atât în privinţa
nutrimentului, cât şi în privinţa climei. Acela care voeşte
Porcii. a se ocupa cu prăsirea lor, trebue să aibă la disposiţiune
grajduri bine zidite şi un nutreţ ales.
Pentru împrejurările noastre se recomandă încrucişarea
rasei noastre cu sânge indic. Prin aceasta porcii noştri ar
Folosul ce-1 avem dela porci constă în prima linie în
deveni mai voluminoşi şi cu o desvoltare mai repede, fără
carne şi grăsime, apoi pelea lor, care argăsită se foloseşte
a se gingaşi.
cu deosebire Ia fabricarea şeilor şi în fine perii sei aspri,
din care se fac pensule şi perii. ■S'-i 'X --------—--;--■
Din punct de vedere economic, prăsirea porcilor are
mare însemnătate, deoare-ce ei se îngraşe şi cresc foarte
repede şi prin împrejurarea că cu ei validităm o mulţime P ră sirea p o rcilo r.
de producte, cari de altcum nu ne ar aduce nici un folos,
precum sunt tot felul de codine de grâne, lături dela bu
Alegerea soiurilor menite pentru prăsirea porcilor
cătărie, apoi • bălţi şi păduri cu jir şi ghindă se pot ţinea
este diferită, după cum avem la disposiţiune mijloace pen-
cu folos atât de proprietarul mic~cât şi de cel mare.
tru întreţinerea lor şi după cerinţele tîrgurilor de desfacere
In general porfcul preferă locurile mai răcoroase şi
din apropiere.
umbroase, cu un pământ mai mult umed decât uscat.
De multe ori ni se plăteşte ţinerea porcilor produ
când numai purcei, care se vînd ca atari pentru consu-,
maţiune.
Acolo unde dispunem de păşune. şi mocirle sau pă
R a se le p o rcilo r.
duri bătrâne de fag şi stejar vom ţinea porci de o rasă
mai rustică (mai puţin jingaşe)tinde stau aproape întregul
an sub cerul liber,
Porcii se pot împărţi în două rase naturale şi anume
Aci se ţin sau numai pentru prăsilă şi apoi se pun
în: porcul european şi porcul de India.
la îngrăşat sau se ţin pentru a se multiplica şi îngrâşa pe
1. Porcul european are două varietăţi: porcul do
tot aceleaşi locuri. Rusele mai jingaşe precum sunt cele
mestic şi porcul sălbatec sau mistreţul. '
englezeşti să vor ţinea la noi numai în număr restrîns
2. Porcii de India earăşi aU două subîmpărţiri şi a-
pentru prăsilă, cu scop de-a îmbunătăţi rasa indigenă (din
nume: porcul chinezesc cu urechile scurte şi porcul iapo-
ţara noastră) şi pentru a produce reproductori (vieri şi
nez, cu urechile mari. scroafe) pur—sânge, ce se vînd altor economi de vite.
Există o mare deosebire între porcii europeni şi cei Pentru reproducţiune vom căuta ca vierul se însu
de India. şească toate calităţile (însuşirile) bune pentrul scopul ce-1
Porcii europeni au un bot lung, potrivit pentru de a urmărim în economia porcilor. Deosebit de aceasta vom
rîma, oasele mari, spatele încovăiat în sus, pelea groasă, căuta ca capul lui să fie uşor, mic, ochii vioi, botul puter
perii aspri şi deşi. Corpul în general turtit pe de laturi nic, gâtul scurt şi gros, corpul cilindric şi lung, umerii şi
şi picioarele lungi şi puternice. Se desvoaltă foarte încet crupa (spatele deasupra şelelor) lată, picioarele scurte, pu
şi mănâncă mult fără a creşte şi îngrâşa repede. , ternice şi cărnoase la braţul superior (pulpa); afară de
Porcul de India are un bot scurt, picioarele scurte, aceasta se pretinde să aibă un stomac bun şi sănătos. In
spatele lat, prin urmare corpul e aproape cilindric, pelea fine să nu fie răutăcios.
moale şi perii puţini. Creşte repede şi se îngraşe curând. Scroafele de prăsilă să aibă în general o înfăţoşare
A clasifica porcii după originea lor, este foarte greu, blândă, capul uşor şi bbtul mai puţin desvoltat ea Ia
deoare-ce cele mai multe rase ce le găsim în Europa sunt vier, gâtul potrivit de lung, ear’ corpul cât se poate de
rase artificiale, dobândite prin încrucişeri. Foarte puţine lung şi pe foaie să aibă cel puţin 12 ţîţe. Partea din dă-
sunt încă în starea lor naturală. Intre acestea putem număra: râpt să fie bine desvoltată. ,
Rasa transilvană şi moldovenească, sub care nume se Scroafele, care au prostul obiceu de a-şi mânca purcei,
cunosc în străinătate în general porcii întregei părţi mun se vor îndepărta dela prăsilă. (Va urma).
