Page 7 - Bunul_Econom_1902_04
P. 7

Pag.  6,                                         BU  NUL   ECO N OM                                                   Nr.  4


         luăm  o  tablă  şi  să  punem  pc  ea  jar  binfe   Despre  zestrea  Archiducesei  Elisabeta  rează  desvoltarea  corpului omenesc  (afară de
         aprins  şi  să  aruncăm  peste  el  praf  de  pu­  se  publică  prin  ziare  nişte  ştiri  fabuloase, pe   creeri).  Cu  cât  desvoltarea  corpului  durează
         cioasă  şi  cu  fumul  acesta  făcând  roată  pe  cari  le reproducem cu cuvenita reservă.  După   mai  îndelungat,  Cu  atât  şi  viaţa  omului  va
         sub  pomi,  suntem  siguri,  că  toate  omidele  aceste  ştiri  archrduce sa  a  primit;  1.  8  mili­  fi  mai  lungă.  Cea  mai  extremă  viaţă  a  o-
         atinse  de  pucioasă  ori  de  fum  sunt omorîte.   oane  coroane  în  bani  şi  hârtii  de  valoare.   mului  este  la  125  de  ani.
         Mai  mult  chiar,  căci  pomii  cari  au  fost  tra­  2.  O  rentă  anuală  de  1,250.000  cor.  3.  Un   '   _  *
         taţi  âstfel,  nu  mai  sunt  atacaţi anul  acela de   castel  şi  uh  dothchiu  dă  20,000 hectare.  4.   Oameni  îngheţaţi.  Ilie  Creţu  şi  nevasta
         alte  omide.                                Un  palat  în  Viena.  5.  Un  colieri  compuz  de   sa  au  mînat  săptămâna  trecută  un  purcel la
                             *
                                                     32  briliante,  o  diademă  de  briliante,  juvae-  tîrgul  din  Aleşd  (Bihor).  Purcelul  nu  l-au
              Stîrpirea  gândacilor  de  Maiu.  Aceşti
                                                     ruri  şi  tacâmuri  de  aur  pentru  36  persoane  putut  vinde  şi  de  supărare  au  beut  într'o
         gândaci  în  timpul  unei  nopţi,  cu  deosebire
                                                     în  valoare  totală  de  5  mii.  cor.     cârcimă  cam  multişor  rachiu  şi  pe  urmă  au
         dacă  vor  fi  mulţi,  sunt in  stare  de  a mânca   .   /    ,r*  '   '               plecat  spre  casă.  Zăpada  fiind  cam  mare şi
         toată  frunza  de  pe  copacii  unei  păduri  sau   Telefonul  întrebuinţat la Bervicinl  dum-  ei  chercheliţi,  au  căzut  într’un  şanţ  şi  au în­
         de  pe  pQmii  unei gcădini  &  mijlocul  verii,   nezeesc.  După^um  scriu  unele  gazete  din  gheţat  acolo.
         aşa  încât  ne  pomenim  cu  pomii  uscaţi,  de   America,  ear  după  aceste  şi  jurnalul  biseri-   ■■  v   ;   * /,   '  . i
         par’că  am  fi  în  dricul  iernii.         cesc-literar,  «Ruskii-Palomnica»  din  St.-Pe-   0  reclamă  iresistibilă.  Un ziar german
              Pentru  a  nimici  aceşti  răufăcători,  să
                                                    tersburg,  în  oraşul  Mun-Plessan guvernul din   din  Prenzlau  a  publicat,  într’unul din  ultimii
         punem  în  mijlocul grădinei ,un  butoiu,  căruia
                                                    causa  unei  epidemii  de  vărsat  a  fost  nece­  sei  numeri,  următorul  anunţ  electoral:
         îi  scoatem  un  fund,  pe  dinlăuntru  îl  ungem
                                                    sitat  să  închidă  toate  bisericile  şi  şcoalele.   «Aflu  că  mai  mulţi  dintre  concetăţenii
         Cu  păcură  şi  aşezăm  în  el  o  lampă  aprinsă..
                                                    Pentru-ea, pe-timpul  acestor  măsuri  credin­  mei  vor  să  mă  onoreze  cu  încrederea  lor si
                                                                                                                                        i
         Gândacii  văzând  lumina  se  vor  duce  la ea
                                                    cioşii  să  nu  fie  lăsaţi  fără  de  serviciul divin,   să  mă  aleagă  consilier  comunal  al  oraşului.
         fi  sburând  în  jurul  ei  se  vor  lipi  de  păcură
                                                    preoţii  primiră  dela  guvern  încuviinţarea,  de   Pentru-ca  această  alegere  să  se facă,  mă an­
         şi  vor  cădea  în  fund.  In ziua următoare vom
                                                    a  ţinea  în  bisericile,  dev altfel  închise peptru   gajez  să  scot  gratuit  un  dinte  ori-cărui  ale­
         putea  nimici  o  mulţime  de  gândaci.  Aceştia
                                                    popor,  serviciul  divin,  şi anume înaintea unui   gător,  careva  vota  pentru  mine*.
         nu  ţrebue  îngropaţi,  pentru-că femei uşile de^
                                                    aparat  de  ţelefpn,  cu  ajutorul  căruia credin­  ■                 N.  N.,  dentist.
         pun  ouă,  din  cari  s’ar  prăsi  mai  mulţi  gân­
                                                    cioşii  şi  din  casele  cele  mai  depărtate  ale
         daci  pe  viitor,  ci  trebue  opăriţi  bine,  daţi                                         Un  oraş  care  se  mixtă.  Ziarului  «Le
                                                    oraşului  puteau  să  asculte  s.  liturgie.  Unii
         galjţelor  ori  porcilor  spre.  hrană,  or.' şă  se   preoţi  în  ăst  mod  au  rostit  şi  cuvântări.  Putit  Journal*  i-şe  scriu  următoarele  din
         întrebuinţeze  în  grădină  ca gunoiu.  Se  mai             '•  #                    - New-York :
         nimicesc  scuturându-se  în  decursul  zilei  şi   Preot  osândit.  La  27  Ian.  n.  s’a  jude­  «Oraşul  Creighton,  din statul Nebraska
         predându-se  ca  hrană  paserilor.         cat  la  judecătoria  din  Sătmar  procesul  in­  se  va  muta  peâte  câteva  săptămâni,  ca  să
                                                    tentat  preotului  român  gr.-cat.  Georghe  Ar­  se  instaleze  la  12  kilometri  de  vechiul  seu.
                                                    delean  din  Szamos-Dob,  diecesa  Orăzii,  pe   loc.  Cu  procedeurile  cunoscute  în  Statele-
                                                    motiv  că  ar  fi  tulburat  exerciţiul  religios   Unite,  se  vor  transporta  casele  la  noul  lor
                                                    prin  faptul,  că  a  interzis  a  se cânta  în  bise­  loc  de  destinaţie,  unele  vor  fi  aşezate  în or­
              0  fondaţtane.  Din  Mogoş-Mămăligani
                                                    rică  în  limba  maghiară.  Preotul  Ardelean a   din  «a  ce  ocupau  în  vechiul  oraş.
         se  Vesteşte  o  faptă  rară  de  binefacere*  să-
        vîrşită  de  oredincioşii  acelei  comune  din   fost  cohdaimilAt  la?^6  ltini  îriciusoa e  şi  400   «Locuitorii  au  luat  această  decisiune,.
                                                    cor.  pedeapsă  în  bani.-                  pentru-că  guvernul  a  strămutat  din  oraşul
         Munţi,  Simeon  Presăcan  şi  soţia  sa  născută
                                                                                                lor  scaunul  administraţ unii  cantonale,  şi  l-a.
         Ilina  Costinaş.  La  îndemnul preotului  Vasile   Statistica  sf.  Scripturi.  O  cocoană en­  ihstalat  pe  o  moşie,  la  o  distanţă  de  12
         Da vid,  bunii  credincioşi  au  dăruit  bisericii
                                                    gleză  a  făcut  despre  Testamentul-vechiu  ur­  chilometri.  Cetăţenii  urmează  pe  funcţio­
         gr.-or.  întreaga  lor  avere  nemişcătoare,  re-
                                                    mătoarea  statistică:  Se  află  în  el  590.428  narii  ior«.
        presentând  suma  frumuşică  de  5000  cor.  cu
                                                    cuvinte,  2,729.109  litere,  cuvinţelul  şi  e  în­
        condiţia,  ca  pâ*>ă  când  vor  fi  în  viaţă  să  se
                                                    trebuinţat  de  35.543  de ori, cuvântul lehovah   150  milioane  pe  tunuri none.  In  con­
         bucure  de  folosul  averii  lor.
                            •*  -                   vine  înainte  de  6855  de  ori.  Toate  acestea   siliul  de  răsboiu  ţinut  săptămâna  trecută  în
              Mamă  amorisată.   Gendarmeria   din   în  ediţia  engleză,  pentru  numărarea  cărora   Viena  s’a  hotărît,  că  pentru  provederea  ar-
         Bogojeva  a  arestat  zilele  aceste  o  păreche   i-a  trebuit  cocoanei  timp  de  trei  an’,  câte   matei  cu  tunurile  noue  să  se ceară  dela de-
                                                    8  ore  pe  zi.   ''                       legaţiuni  susceperea  speselor  deja  în  bud­
        amoroasă  interesantă,  anume  pe  soţia  învăţă­
                                                                                               getul  pe  1903.  Conform  planului,  vor  fi pre­
        torului  sârb  Milos  Milojevitz  din Iloc, o femee
                                                         Furt  în  biserică  In  biserica  română-
         de  40  ani  şt  pe învăţătorul  sârb  Iovan Vuits,                                   văzute  cu  tunuri  nouă  47  divisiuni  de  ar­
                                                    din  Alioş  (Bănat)  au  întrat zi!ele trecute nişte   mată  de  infanterie.  Spesele  împreunate  cu
        un  tînăr  de  18  ani. Istorioara e foarte picantă.
                                                    hoţi,  au  spart  lada  şi  au  furat  26  cor.  Cer­
         Nainte  de  aceasta  cu  vre-o  câte-va  luni  s’a                                    monţarea  fac  120—-150  milioane  cor.,  din.
                                                    cetarea  făcută  a  dovedit  că  pungaşii Şunt ţi­  care  în  budgetul  pe  1903  ar  fi  să  se  sus-
        logodit  învăţătorul Vuits cu  fiica învăţătorului
                                                    gani:  Ei  au  fost  prinşi  de  gendarmi  şi  daţi
        Milojevitz  şi  peste  vre-o  câte-Va  săptămâni                                       ceapă  ca  rată  primă  15—20  milioane.
                                                    pe  mâna  procurorului.                 t     '                *  ■
        era  şă  fie  nunta.  Deodată  dispare  mirele                 ,  *         ■■   .
        dimpreună  cu  fiito a re a   s’a  soacră,-  earr   Femcea  sfântă  din  Oradea.  Zilele  aces­  Un  non  obiceiu.  Un  preot  american,
         mireasa  găseşte  sub  perină  o  scrisoare  a   tea  poliţia  din  Oradea-mare  a  arestat  o  fe­  numit  Kloss,  îngrijat  eă  în  timpul  din  urmă-
        mamei  sale  în  care-i  scrie:  »Tu  eşti  încă  tî-   mee,  care  umblă  pe  la  casele  oamenilor  în­  tineretul  din  parochîa  sa  nu  se  îmbulzeşte
        nără  şi, îţi  găseşti  uşor  un  bărbat  potrivit,   cinsă  cu  câte  10  mătănii,  spunând  mai  ales   să  între  întru  împărăţia lui  «Isaia dănţueşte»,
                                                                                               a  făcut  propunere  pentru  modificarea usului
        în ale  cărui braţe  vei  uita  totul.  Mt-e  mi-s’a  femeilor,  că  are  de  gând  să  facă  un  peleri-
                                                                                               de  până  acum  în  privinţa  peţirilor.  Anume-
        oferit  acum  norocul  şi  nu  l-am  putut  lăsa   nagiu  la  Roma,  de  unde  pentru  o  taxă  de
                                                                                               fetele  să  peţească.  Dela  acest  lucru  preo­
        din  tnână.«  Mireasa  din  desperare  a  luat   2  cor.  le  va  aduce  femeilor  binecuvântarea
        otravă  şi  a  murit  după  chinuri  grozave,  ear   Papei,  o  năframă  a  sf.  Veronica,  o  statue   tul  Kloss  aşteaptă  însemnată  sporire  în  nu­
        soţul  părăsit  (şi  totodată  tată  nenorocit)  a   plângătoare  a  Maicii  Domnului  şi altele  ase­  mărul  căsătoriilor,  şi  se  pare  că  nici  nu  se
        făcut  arătare contra  soţiei  sale  şi  a  fostului   menea.  La  poliţie,  luată  la  întrebări  a  ieşit   înşală  în  calculii  sei  cinstitul  preot.
        său  coleg  şi  ginere  in  spe,  fiind-că  deodată   la  iveală,  că  o  chiamă  Grfln  Roşa;  ea  a
        c i dispariţia  lor  au  dispărut  şi  cele  300  fi.,   fost  deţinută.                    Cât  costă  palatul  cel  non  al  dietei..
        cari  erau. ^să  fie  zestrea  fetei.  Pebasa  acestei          *  ■              '    Aproape  20  de  ani  sunt,  de  când  s’au>.
        arătări  a  fost  arestată  la  Bogojeva  această  Cât  trâeşte  Omni.  O  revistă  engleză  a  început  lucrările  pentru  zidirea  noului  palat -
        ciudată  păreche  amoroasă.          V      făcut  o  statistică  pe  basa  unor  date,  scriind  al  dietei,  care  în,  curând  va  fi  terminat
       '  ..              '  *  ■,'                 că  omul  trăeste  de  5-ori  atâta  timp  cât  du­  şi  dieta  îşi  va  putea  continua  şedinţele  în.
   2   3   4   5   6   7   8   9