Page 8 - Bunul_Econom_1902_04

Nr. 4 BUNUL ECONOM Pas. 7

palatul ei cel nou. Acest palat măreţ nu are Mâncaţi de lupi. Este cunoscut, că Evidentă
păreche în toată lumea atât in privinţa mă- iarna, când e ger mare. lupii nu se sfiesc,
rimei, cât şi în privinţa' formei, în pare e minaţi de foame, a să ; apropia de casele pentru oficiile parochiale şi protopresbiterale.
zidit. Pe dinlăuntru încă e deja eu gust în- oamenilor, ba de multe-ori s’au văzut lupi in­
frumseţat. trând şi în oraşe, să înţelege noaptea. Pe
In 21 Ianuarie 1902 preşedintele dietei; câmp haitele de lupi să,.preumblă iarna,; ca Februarim
contele Albert Apponvi, a înaintat dietei ra­ oamenii prin târg. La npi până acum n’a Ţinerea sinodului proţbpresbiteral ordi-
portul ministrulunpreşedinte Coloman Szăll nariu. (§. 45. Statutul organic).
tost iarnă aspră şi după-cum să proroceşte,
despre cheltuelile ce s’au făcut cu zidirea nici nu va fi. In Sârbja însă, după-cum să Dela 25-—28 Februarip un termin pen­
acestui palat. Numai în anul acesta 1902 s’au vesteşte, e iarna toarte grea şi deci călătorii tru depunerea examenului de 'cualificaţiune
cheltuit până acum 2.373.3444 cbr., ear’.în sunt foarte des expuşi la primejdia de' preoţească. (Nr. 89 pot. sinod, arch.: din
anul trecut 1901 s’au cheltuit 1,633.387 co­ a fi mâncaţi de lupi. Unjastfel de cas înfio­ 1878. Vezi şi August). .
roane. Peste tot începând din 1 Noemvrie rător s’a întâmplat aproape de satul Urzica 28 Fcbruariu, terininul pentru depu­
1884 până în 10 Decemvrie 1901 â costat (în Sârbia). Des de dimineaţă mai mulţi oa­ nerea examenelor de pe cursul III. pedago­
zidirea acestui palat cam 32 milioane cor. meni să întorceau în două sânii acasă dela gic pe cale particulară. (Vezi: „Disposiţiunile“
Palatul e aproape gata şi pe dinlăuntru.
un oşpăţ (puntă) din satul vecin. Pe drum de pe pagina 121).
Cu lucrările, cari mâi sunt, să vor mai chel­
s’au întâlnit cu o haită de lupi. S’a încins
tui încă 3 milioane 100 mii coroane. între călători şi lupi o luptă grozavă pe vieaţă
Acum poate fiecare pricepe, de ce sunt Cursul pieţii din Budapesta
şi mparte. Dar’ ca mai totdeauna, lupii
dările aşa de, mari şi grele. Căci acest gran­
au eşit învingători, şi au mâncat caii şi pe
dios palat e zidit din sudoarea' milioanelor
toţi drumeţii, căci mei unul nu s’a mai întors
de cetăţeni ai Ungariei. , — în 31 Ianuarie 1902 n. —.
acasă. A doua zi numai o baltă de sânge
Fasiunile asupra datoriilor intabulate mai da veste despre, groaznicul ospăţ al per 50 klgr.
pe case ori moşii. Cei cari. plătesc inte­ lupilor. - Grâu . . . . . . . cor. 8.— până la 8'40
Săcară . . . , '. . cor. 6.50 până la 6 70
rese pentru datorii,, sau, rente intabulate
Calendarul secerii. In Ianuarie se Cucuruz . . . . . cor. 4.— până la 4 50
pe rase şi pământuri ale . lor, dobân­ Ovăs . . . . . . cor 6.— până la 6‘80
seceră în Argentinta, Chile (America-de-sud),
desc un scăzământ al dării suplementare, Fasole , . . , . cor. 13 — până la 13-20
şi în Australia, în FebV. în India şi Egipetul-
adecă al aruncului după darea de casă şi Mazăre,. .. . . . cor. 24.— până la 28'—
de-sUs, în Martie în Egipetul-de-jos, în Apr. Linte 1 , v . . . cor. 10.— până la 15'—
pământ, dacă fac în timpul prescris de lege
pe insulele Cipru, Cuba, apoi în Asia-mică, Cânepă / . . . . cot. 10.— până la .14*—
fasiunile lor asupra acestor datorii intabulate.
Mexicp şi Persia. Recoltă bogată âu în Mai Mac . ■ . . . . . . . cor. 24.— până la 28 —
Fasiunile se pot face până la 31 Ianuarie Florida şi Texas (Statele-Unite, Azia-centrală, Trifoiu . . . . ,. cor. 51.— până la 60.—
st. n. pe blanchete ce se capătă la toate Lucernă . . . . . cor. 40.— până la 48*—
China, Iaponia, Maroco,,. Algeria şi Arabia),
primăriile (antistiile) comunale şi se pot pre­ Mohor . . . . . . cor. 7.50 până la 7'75
In Iunie se strînge recolta în statele balcanice Hirişcă . . . . . . cor. 5.20 până Ia 5.75
da în decursul oarelor de oficiu, provăzufe
Ungaria, ' Rusia-de-sud, Jjipania, Portugalia. Unsoare . . . . cor. 50*— până la 25 —
cu datele şi cu subscrierea de lipsă. La cas Francia-de-sud, Italia şi pâteyast. din America- Slănină . . . . . . cor. 47ts-— pâjiă la 48'—
de boală sau ivindu-se altă pedecâ, din pri­ v. r.
de-tiord. In Iulie începe secerea în Germania,
cina căreia cineva n’a putut preda la timp
Austria, Şviţera,* Francia-de-nord, Rusia-de-
lasiunea sa, celui împedecat îi stă în drept Calindarinl săptămânii Ţechin şi nou.
vest, în August îp Belgia, Olanda, Anglia-de-
a face o cerere de justificare, arătând căuşele
nord, Rusia-centrală şi Danemarca. In Sept.
pentru cari a fost împedecat şi înaintând Dum. leproşilor, ev. Luca, cap 17, g. 2, v, 2
vine la rind Şvedia, Norvegia, în Octomvrie
fastunea datoriilor sale pe imobile încă până Scoţia. In Noemvrie seJ seceră în Tradâvaal
la 15 Februarie n. tot la primăriile comunale şi Peru. In Decemvrie în India-posterioară, Dum. 20 (f) Eutimie Cel mare 2 (f) Int. Chr.
şi la perceptorafele orăşeneşti. Cel-ce n’a Luni 21 Cuv. păr. Maxim 3 Blasius
Birma, şi New-Sputh, Wales.
înaintat fasiunea până la 31 Ian. n., ori n’a 1 / * Marţi 22 S. Op. Timoteiu 4 Verbnica
Mere.
& Agata
justificat întârzierea ei până la 15 Februa­ Dar fnUBOS. Episcopul gr.-cat. rom. Joi 23 S. Muc. Clement 6 Dorotea
24 Cuv. Maica Zenia
rie st. n., pierde avantagiul ce i-1 dă legea din Qradeă-mare, Excelenţa Sa Mihai Pavd, Vineri 25 (f) P. Grig. gr. de Pzeu 7 Romuald
pe acest an, adecă nu i-se ,mai scade nimic a dăruit 150.000 coroane pentru a să zidi din Sâmb. 26 Cuv. p. Zenofont' 8 Ioatt
din darea suplementară (aruncul) după casă nou în 0rad*sa-mare seminarul tinerimii gr.-c,at.
şi pământ. rom. zidit încă pe timpul împăratului Leopold
Tirgnrile din Ungaria, Transilvania şi Bănat.
II. Zidirea a fost acum intr’o stare de tot rea,
Tipografie pe apă. In statul Albamâ,
eăfă ghyerttul ra;. promis un şprigin de 5000 Dela 2—7 Fe br. h. . ,
din America de Nord, funcţionează o tipo­
cor Fapta generosului Episcop vorbeşte de
grafie care, fără îhdoeală, este cea mai cu­
sine de-ajuns. . 2. O. Pecica, Şornke- 5. Armeni, Nadăşul-
rioasă dintre toate tipografiile. * rek. săsesc.
Pe fluviul Albama ancorează ziua şi
Eâmăşag pe 4 milioane. Ni să aduce 3. Barot, Gherla, Gier- 6. Caransebeş, Măge-
noaptea o corabie, care nu transpoartă nici
din Krâkkau (Galiţia) t, vestea, că a so­ gio-Ditru, Ghiriş, ruş-
oameni, nici mărfuri. Dar pe această corabie sit acolo , medicul Georgeseu din ' Bucureşti.
se află altceva cu ce nu se poate lăuda alt Acest medic s a rămăşjt cu prinţul român Nocrichiu, Prejmar. 7. Lugoj, Zabola.
vas : o tipografie completă corespunzând ce­ Cantacuzifto, că în doi ani va cutreera- toată
rinţelor timpului, şi un deposit bogat de lumea pe jos, fără nici un ban. Doctorul mai,
hârtie şi material. întrebări şi răspunsuri.
are un tovarăş, care a apucat pe alt drum
Proprietarul locueşte pe corabie, îm­
şi se va întâlni cu Georgeseu ,, în Hămburg.
preună cu soţia şi cinci copii ai sei. Locu­ O noraţii c e tito ria i „B unului lUconemu
Dacă pe doctorul Georgeseu l’ar împedeca
inţa acestora ocupă jumătate din corabie, ceva în drumul său, tovarăşul său are să fa­ sunt ru g a ţi, în cas de lip să , a trim ite redac-
pe când cealaltă parte servă ca atelier de că calea, care Georgeseu nu va putea-o face: ţiu n ei p en tru ru b rica aceasta, în trebările do­
tipografie şi cancelarie. Georgeseu călătoreşte în haine de ţăran. rite, asu p ra chestiunilor ce ca d în cadru l
Ciudatul tipograf face afaceri bune, de Pe drum îşi va câştiga cele trebuincioase revistei noastre, la care eă va respunde îţi
oare-ce nu plăteşte nici bir, nici chirie. El n u m erii u rm ători.
cântând. El e un tinăr de 24 ani, şl toarte
poate să lucreze mai ieftin şi prin urmare
vânjos şi puternic.
are numeroase comande. Prim-cplaborator: Const P. Barcianu-
* Redactor-responsabil: loârt Fleşerfu.