Page 1 - Bunul_Econom_1902_05
P. 1

Anul  III.                                 Orăştie/9  Februarie  n.  1902.                                          Nr.  5.














                       REYISTĂ  PENTRU  AGRICULTURĂ,  INDUSTRIE  Şl  COMERCIU

          ORGAN   AL:   „Reraimir Economice  din         Orăştie"  şi  „Reuniunii  române de  agricnltură  din comitatul     Sibiinlni“.


                       A B O N A M E N T E :                         A P A R E :                I|             IN SERŢ IU NI:
                                                                                                ]|  se  socotesc  după  tarifa,  cu  preţuri  m oderate
           Pe  an  4  coroane  (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)
                 Pentru  Rom ânia  15  franci  pe  an.  In  flecare  Duminecă. ||                     Abonamentele  f i   inserţiunile  se  plătesc  înainte.

                                                           Cum  stăm  la  noi  cu  distribuirea   şcolile  până  la  universitate,  Ia  comune,
                                                      proprietăţii,  ne   arată  statistica  (con-   oraşe,  comitate,  în  diferitele  deregătorii,
                                                      scrierea)  executată  de  ministrul  nostru   în  biserici,  la  judecătorii  şi  municipii.
                                                      de  agricultură  pe  anul  1900.            Aceste  drepturi  le  pretindem  noi  ne­
                                                           Totalul  pământului  eultivabil  este   maghiarii  pe  basa  dreptului  natural,  di­
                                                      în  Ungaria  48,834.673  jugăre  k.,  «din   vin  şi legal.  (Sgomot).  Pretindem  aceste
               Un  stat  agricol,  cum  este  şi. patria
                                                      care  cad  asupra  agriculturei  propriu    drepturi  pe  basa  legii  naţionalităţilor,  a
          noastră,  va   prospera  numai  atu n cea
                                                      zisă  22,769.764  jugăre  k.   Din  acestea   art.  X L IV   din  1868.»
          economiceşte,  dacă  şi  proprietatea  va
                                                      avem  proprietăţi:
          fi  distribuită  (împărţită)  în  modul  cel                                                         Din  Serbia.
                                                                    mai  mici  de  1  jug.  fără  arătură:
          mai  prielnic.
                                                                      294.475  propr.  cu  92.479  jug.  k.   Nainte  de  asta  cu  câteva  zile  se
               Deosebim  trei  feluri  de  proprietăţi   tot aşa  cu  arătură  269.974   ,,   ,,  139.589  „  „  lăţise  vestea,  cum  am  fost  publicat  şi
                                                      1  —5  jug.  k.   716.769 propr. cu 1,923,157   ,,
          după  întinderea  lor:  proprietatea  mică,
                                                      5—10 jug.  k.   458.535 propr. cu 3,317.079  ,,  „  noi,  că  Regele  Alexandru  al  Sârbiei ar
          mijlocie  şi  mare.  Este  greu  de  a  stabili   10-20  ,,  „   385.381 „   »■  5,396.130  „   „  fi  aplicat  a  abzice  de  tron.
                                                           Total 2,123.634 propr. cu 10,868.384 jug.   k.
          graniţa  intre  aceste  trei  feluri  de  pro­
                                                                                                       ,
                                                                                                                             •
                                                      peste  20  jug.  k.   3 768   ,   „  11.901.380  „  „  Ştirile  ce  sosesc  mai  nou  însă  o
          prietăţi,  căci  ceea-ce  într’o  ţearâ  sau   Total  general  2,127.402 propr. cu 22,769.764 jug.  k.  desmint  aceasta.  Astfel  ziarul  «New-
          regiune  s’ar  putea  numi  d.  e.  proprie­  Ce  resultă  din  aceste  numere?  Că,  pe   York  Herald»  din  Paris  publică  urmă­
          tate  mijlocie,  în  alta  ar.  fi  mare  sau   cântj.  peste  2  milioane  proprietari  de   toarele  din  un  interviev  al  Regelui Ale­
          mică,  după-cuin  este  teritorul  destinat   pământ  stăpânesc  numai  11  milioane   xandru  cu  un  corespondent  al  seu:
          pentru  agricultură  mai  mare  sau  mai    jugăre   aproximativ,  3.768  de  fericiţi       «Sper  că  voiu  trăi  încă  20,  even­
          mică  şi  după  populaţiunea  mai  deasă    sunt  proprietari  a  aproape  12  milioane   tual  30  de  ani.  îmi  voiu  apăra  tronul
          sau  mai  rară  într’un  stat.   In  general   jugăre.                                  cu  sabia  în  mână.  Dacă  până  la  1912
          însă  putem  zice,  că  numim  proprietate
                                                           Un  stat  prosperează  numai  atun-    nu  mi-se  va  naşte  copil,  mă  voiu  înţe­
          mică,  aceea  care  este  lucrată  de  însuşi
                                                      cea,  când  toate  felurile  de  proprietăţi   lege  cu  Scupştina  asupra persoanei suc­
          proprietar, dim preună cu  membrii  fami­
                                                      sunt  reprezentate   în   mod  egal  sau    cesorului,  de  sigur  însă  nu  după dorinţa
          liei  şale,  fără  a  avea  lipsă  de  ajutorul
                                                      aproape  în  mod  egal.  După  statistica   lui   Georgevici,   care   complotează  în
          altor  braţe  streine.   Proprietatea  mijlo­
                                                      arătată  mai  sus  este  prea  bătător  la   Viena  cu  familia  Karageorgevici  contra
          cie,  pe  care  o  lucrează  proprietarul  în­
                                                      ochi  predominaţiunea  proprietăţii  mari   mea.  In  toate  împrejurările  pot  conta
          suşi,  înse  având  trebuinţă  ca  ajutor
                                                      în  Ungaria,  care  aduce  cu  sine  sărăcia   pe  armata  mea.»
          braţe  străine  şi  în  fine   proprietatea
                                                      excesivă  a  micilor  proprietari.               Ear.  Regina  Dragina  a  zis:
          mare  la  care  proprietarul  nu  lucră  în­
                                                                                                       «Nu  vom  abdica  şi până  când Re­
          suşi  şi  întinderea  moşiei  sale  îi  absoarbe
                                                                                                 gele  nu  va  fi  mai  bătrân  cu  25  de ani
          tot  timpul  pentru  a  supraveghea  şi
                                                                DIN  LUME                        ca  azi,  nu  renunţ  la  speranţa  de  a  a-
          conduce  lucrările.
                                                                                                 vea  copii.
                                                                                     *
             >  Proprietatea  mică  şi  cea  mijlocie
                                                                 In  dieta  ungară                     Resboiul  din  Transvaal.
          va    fi   totdeauna   mai  bine  îngrijită
          şi  mai  cu    folos   exploatată,  fiindcă  a  luat  cuvântul  zilele  din  urmă  şi  de­   Burii  au  încă  3  corpuri  de  ar­
          munca  braţelor    este  totdeauna    mai   putatul  slovac'  Veselovsky,  pretinzând   mată,  cari  luptă  sub  comanda lui Botha,
          exactă  ca  cea  făcută  cu  vitele  şi  ma­  sus  şi  tare  executarea  legii  de  naţio­  De-W ett  şi  Delarey.  Kitchener  vrea să
          şini.  Nu  să  poate  însă  folosi  de  marile   nalităţi.                             silească  pe  Buri  la  o  luptă  decisivă.
                                                           Eată,  după  «Gaz.  Trans.»,  ce  a       -  Preşedintele  Kriiger  întrebat  fiind
          îmbunătăţiri  fonciare  (ale  pământului),
                                                      a  zis  între  altele  numitul  deputat :  de  un  corespondent  al  ziarului  parisian
          cum  este  d.  e.  canalisări,  disecâri  ale
          locurilor  bâltoase,  înfiinţarea  de  dru­      «In  interesul  existenţei,  cultivării şi   «Le  Journal»  asupra  răsboiului,  a  răs­
          muri,  de  întrebuinţarea  cu  economie  a   desvoltării  popoarelor  nemaghiare  din   puns:
          diferitelor  maşini  agricole,  cari  numai   Ungaria  ei  cer,  ca  limba  acestor  po­     «Nu  facem  resboiu  din  plăcere,  ci
          pe  întinderi  mari  să  plătesc  şi  lucrează  poare  în  ţinuturile,  pe  unde  locuesc  în   pentru-ca  să  ne  susţinem  libertatea;  ne
                                                      masse,  să  o  poată  întrebuinţa  în  toate  luptăm,  fiindcă vrem pacea.  Salutăm din
   1   2   3   4   5   6