Page 2 - Bunul_Econom_1902_05
P. 2
Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 5
inimă ori-ce început, care ne aduce cu Contra nesipului şi a pietrii nice, cari dela suprafaţa pământului stră
un pas mai aproape de scop. Poporul de beşică. Un leac popular, mult re- bat până la ea şi prin putreziciunea
bur nu va despera, chiar dacă l-ar a- cotnandat de unii practici ca foarte lor produc deosebite boale. Apa de rîu
junge lovituri şi mai mari. Credinţa in bun, este zama de rădăcină de pir, o fiind mai aerisată şi când nu are în-
D-zeu ne dă curagiul şi ne face neîm plantă ierboasă foarte răspândită ca tr’însa rămăşiţe vegetale «ori alte mur
blânziţi. Toate vor trece. D-zeu trimite, buruiană prin holdele, grădinile şi viile dării, atunci ea este cu mult mai bună
ce-i drept, mari ispite şi încercări asu noastre. Aceste rădăcini se culeg cu decât cea de isvor. Apa de prin gropi,
pra poporului meu, el însâ nu l-a pă deosebire primăvara, se spală, apoi se bălţi şi lacuri este cea mai rea, fiindcă
răsit niciodată. Nenorocirea e trece- ferb bine cu apă şi se strecoară. Teiul are mai totdeauna multe materii ani
toare, aceia însă, cari pecătuesc, vor fi acesta se bea cald pe nemâncate sau malice şi vegetale în putreziciune, cari
supuşi judecăţii vecinice. şi rece în loc de apă. In aceeaşi zi se o otrăvesc şi dacă o beai, atunci poţi
poate observa efectul. Urinarea devine să te îmbolnăveşti de friguri ori de alt
împăratul Wilhelm
mai deasă şi urina e tulbure şi ames ceva. De aceea este bine ca omul să
din incidentul aniversării naşterii sale a
tecată cu năsip. Dacă se ivesc şi bucăţi fie întotdeauna cu băgare de samă şi
trimis capitalei .Italiei, Roma, un mo
mai mari în canalul urinar, ele nu trec să se uite la apa ce o bea. Apa ce
nument de marmoră al poetului german
şi trebue împinse îndărăt, dacă putem, vine dirl topirea zăpezii şi a gheţii nu
Goethe, pentru a fi. aşezat pe una din
dacă nu, vomv cere ajutorul medicului. este bună, căci are într’însa corpuri
pieţele publice ale oraşului. Aceasta ea
Şi aceste bucăţi însă se disolvă în câ străine; ea este grea la mistuit şi ne
semn al simpatiilor sincere şi cordiale,
teva zile. Acest leac recomandat nu e sănătoasă.
cari îl leagă pe El şi pe Germania de
vătămător şi toţi bolnavii de această
frumoasa Italie, *
boală o pot încerca.
In amintirea întrevederii dela Dan-
zig El a trimis şi Ţarului un pumnal Apa de beat. Să vedem de unde Dela Reuniunile noastre.
de oficer de marină. putem lua apă de beut, căci ea ne
poate fi dată de ploi, de isvoare, de «Reuniunea Economică din
fântâni, de rîuri, de canale, de gropi şi Orăştie» a hotărît continuarea de pre
Medicul casei. de bălţi. legeri poporale economice prin comu
Apa de ploaie pentru-ca să fie nele învecinate, prelegeri începute în
Trecerea sughiţului. Această curată, trebue să fie adunată ceva mai toamna trecută. Astfel Dumineca vii
mişcare convulsivă a stomacului e des târziu, după-ce a început ploaia, căci toare, 16 Febr. n. vor ieşi din partea
tul de displăcută şi se întâmplă adese cea dela început primeşte mai multe Reuniunii secretarul I. Moţa şi mem
ori omului. S’au arătat oare-cari mij corpuri din aer. prin căderea ei. Cea brul în comitet I. Fleşeriu, în comuna
loace de întrebuinţat pentru încetarea mai bună apă de beut este cea din is Vaidei, popularisând şi în această co
sughiţului. Un mijloc foarte sigur con voare, dar şi însuşirile ei atîfnă mult mună scopurile Reuniunii şi făcând oa
tra sughiţului e de a pune pe cineva dela pământul din care se scurge. în menilor cunoscute foloasele ce le pot
să-ţi ţină strîns amândoi pumnii şi pul suşirile unei ape de fântână atîrnâ ea- avea dela ea, ,dându-le totodată poveţe
surile mânilor şi de a respira cât se răşi dela pământul din care o scoatem. de lucrări mai raţionale în feluriţi râmi
poate mai rar. Când fântânile nu sunt adânci^ apa lor economici.
se poate uşor strica prin materii orga-
F O I Ţ A Dar cârşmarul bogătan pacinic, tace. Ca sg scape de satana, se a-
Ce îi pasă de ţigan! pucă şi-şi face o corabie la marginea mării,
Las’ sg-’i fure şi curcan ca sg treacă cu nevasta în altă parte şi aşa
3 /Cerg. la cârşm ă... Las’ sg-’i furaşi cârlan. pe tăcutele sg despartă pe Eva de satana.
Satana a priceput gândul lui Adam şi
El păzeşte un odor
ducgndu-se la Eva, o întrebă:
Merg la cârşmă ’n deal sg beq Cu obrazul rumeior
Şi cu sinul rotunjor, — Ce voeşte sg facă bărbatul tgu de
Dară nu mg duc sg beu,
Cum ’l-aş strînge de eu dori lucrează întruna la scândurile acelea?
Ci mg duc, fiindcă vreu
— Nu ştiu, rgspunse Eva. Intreabă-1
Sg sărut pe puiul meu.
Puica-mi toarnă grijuliu, - numai decât şi-mi dă de veste, căci împo
Toarnă vinul auriu,
Şede fata de cârşmar triva noastră lucră el aşa de cu inimă.
Eu îl beu şi nu mai ştiu
La măsuţa cu cântar, Eva ascultă sfatul satanei şi într’o zi,
De sunt mort ori de sunt viu,
Lângă vinul de Cotnar, pe când se ospătau, zise lui Adam:
Şi-mi. închină un păhar. , Ificu Dracinschi.
— Ce aî sg faci tu din scândurile a-
celea, la cari lucri de dimineaţa până sara ?
Printr’al sticlelor desiş
Ea-mi suride pe furiş. Povestea mâţei. — Nu pot sg-ţi spun, căci nici eu nu
ştiu ce-oi sg fac din ele. Diavolul veni a 2-a
Eară taica ei făţiş »
zi după rgspuns, însg Eva n’avu ce-i spune.
Ne priveşte cam chioriş.
Evei, strămoaşei noastre, ci-că îi ve — Trebue sg afli numai decât, că alt
«Taică, taică, cânii bat, nise odată gust sg se dea în dragoste eu fel e rgu de noi, zise satana.
Eşi şi du-te iute ’n sat, satana, care vecinie umbla pe-acolo şi-şi fă Şi cum femeile au darul de a se lin
Că, ţiganii au intrat cea treaba pentru te miri-ce. Adam află des guşi pe lângă bărbaţii lor, când au de aflat
Şi sunt meşteri la furat!» pre faptele nevestei sale, dar ca omul cel ceva, începu şi moaşa Eva a se ruga de
