Page 3 - Bunul_Econom_1902_05
P. 3
Nr. 5 __________ . ______________ BUNUL ECONOM Pag. 3
Reuniunea de temperanţa în cută s’a ţinut deja a doua prelegere, prin d* l Pentru săpunari. Uleiul de nucă de
Titu Haţeg, în şcoalele române, fiind de faţă cocos se poate cunoaşte dacă este cuprins
fiinţată în Şoimuş pentru a îmbărbăta*
număroşi ascultători. Prelegetorul a vorbit în săpun în modul următor: Intr'o soluţiune
pe oameni a-şi produce vin propriu de
despre desvoltarea concentrică a singuratice fierbinte de săpun se toarnă câteva picături
mere şi struguri şi se părăsascâ afuri
lor meserii, arătând un plan de lucrare bine de acid sulfuric. Dacă săpunul conţine acest
situl de rachiu, a dat premiu un oro chibzuit în privinţa asta. uleiu, imediat se produce mirosul caracte
logiu cu deşteptător (Wecker Uhr) care Pe 12 Febr. n. e pusă a treia prele ristic al acestui uleiu
se se sorteze între cei-ce au sădit mai gere despre »Micile industrii» de dl Dr.
multă vite, şi mai mulţi meri şi peri în Traian Vuia. DIVERSE
grădinile lor.
* Afară de aceasta : a cumperat o
B S Monopolul alcoholului în Ungaria. Mi
viţea şi o scroafă, cari s’au împărţit
PENTRU MESERIAŞI > nistrul de finance a declarat în şedinţa co-
între membrii tovăreşiei ea premiu de misiunii financiare a dietei, că experienţele
încurajare. Cei-ce au câştigat premiul cu monopolul alcoholului (spirtului) âu reu
s’au deobligat că la timpul seu, când Pentru pictori şi zugravi. Un lustru şit pe deplin în Rusia. Este posibilă intro
în faţâ bronzului, care se prinde pe toate ducerea ei şi în Ungaria, dacă va consimţi
vor făta acestea, vor da înapoi tovără
substanţele se prepară dacă se djsolvă 10 a se alia la acest proiect şi Austria.
şiei cel cu viţeaua 2 viţele, ear cel cu
părţi diamant fuxin în 100 părţi alcool de' *
scroafa două purcele spre a le distri
95° în baie de apă, apoi se adaugă 50 părţi Armăsarii comitatului Sibiiu. Dela co-
bui tot pe această cale între membrii acid benzoic şi se mai ferbe încă 5— 10 misiunea comitatensă pentru prăsirea de cai
tovăreşiei. minute, până-ce massa a căpătat o coloare se faşe cunoscut, că pentru anul curent sunt
strălucioasă, ca bronzul auriu. . plasaţi armăsari de prăsită: la staţiunea de
„R eu n iu n ea rom ână de în m or mânzit Alţina cinci armăsari (toţi cinci cu
m ântare d in Orăştief* şi-a ţinut adu Pentru lemnari şi constructori. Ca ex taxa de mânzit câte 4 cor.), la Brad doi ar
narea generală a 5-a, Duminecă, fiind de faţă celent mijloc pentru conservarea lemnului, măsari (taxa 4 cor.), (a Hosman doi armă
numeroşi membri. Adunarea a condus-o mem se recomandă aşa numitul «Carbolineum sari (taxa 6 cor), la Şura-mică doi armăsari
brul mai bătrân dl Nicolae Trif (în lipsa pre Avenarius». Acest mijloc de conşervăre este (taxa 4 cor.), la Marpod patru armăsari (taxa-
şedintelui). Adunarea a luat cu multă plă recomandat atât pentru a impregna lemnul, 4 cor.), la Apoldul-superior (Ap.-mare) trei
cere la cunoştinţă raportul secretarului /. cât şi pentru a usca ziduri sau păreţi umezi armăsari (taxa 4 cor,), la Sibiiu cinci armă
Moţa despre bunul mers al Reuniunii în anul şi a distruge bureţii cari cresc la astfel de sari (taxa: trei câte 4 cor., unul 6 cor., u-
trecut, precum şi raportul amănunţit al cassa- locuri umezoase. Preparatul acesta pătrunde nul armăsarul »CsatIds», 20 cor.), Şelimbăr
rului /. Branga despre yenitele, cheltuelile şi în lemn şi se poate aplica şi la lemn uscat doi armăsari (taxa ... cor.), Şăsciori doi ar
creşterea averii Reuniunii, si a dat atât co şi la lemn verde, cari impregnate cu el ca măsari, Şebeşul-Săsesc doi armăsari (taxa
mitetului cât şi cassarului absolutorul pe a- pătă o coloare brunetă, frumoasă. 6 cor.), Slimnic trei armăsari (taxa 6 cor. şi
nul trecut. * ' • unul 2 cor.), Nocrich trei armăsari (taxa 4
Iu despărţământul al 3-lea avem deja pri Pentru cismari şi păpucari. Dacă se
cor., unul 6 cor ), Vurpăr trei armăsari (taxa
miţi 260 de membri. încă 40 şi va începe a păstrează cisme sau ghete la un loc, care
4 cor.), Jina trei armăsari (taxa 2 cor.) şi
funcţiona şi acest despărţământ, cu care lao este umed, se formează pe ele un fel de
Gârbova doi armăsari (taxa 4 coroane).
laltă, această prea folositoare Reuniune va a- mucegaiu, care distruge pelea. La un loc
vea 900 membri. , prea uscat ghetele şi cişmele se uscă, se Albirea lânei. Pentru a se albi şi
sbîrcesc şi devin tari. Uleiul de terpentin
P relegeri econom ice în L u g oj. face lâna moale, se întrebuinţează 6 klgr.
are o influenţă- foarte favorabilă asupra pelii- carbonat de sodă, 1 litru amoniac şi jum.
Fruntaşii români din Lugoj, au început şi o fereşte totodată de „ şoareci şi cloţani, gram metyl violet. Aceste cantităţi sunt în-
în acel oraş, arangearea unui şir de prele cari vor să roadă încălţămintea.
destulitoare pentru 100 klgr. lână.
geri economice pentru popor. Dumineca tre *
Adam se-i spue ce face, că doară şi ea mun Lângă ea şedea şi un şerpe vânăt, ce se Ear satana eşi din mâţă numai schîn-
ceşte ca să ţie patru păreţi, că şi ea are uita galeş la ea. Adam porunci femeii să tei prin perii ei.
milă de bărbat şi Gă nu trebue să se ferească între în corabie, femeea însă nu voi până Şi de-atunci mâţa prinde -şoareci şi-i
unul de altul. , nu luă cu ea şi pe şerpe. mănâncă, ear când 6 freci pe spate lasă
Văzând Adam aţâţa stăruinţă din par schînfei, de aceea strălucesc ochii mâţei noap
Adam pricepu ale cui fapte sunt toate
tea Evei, îi spuse : ; ,. tea ca la dracu. .
acestea, şi cine e cel-ce se chîamă şerpe,
— M’am urît de stat aici, vreau să mă
însă ca omul iubitor de pace, tăcu mulcom.
duc în altă parte.
Merseră ei cât merseră pe mare, şi
Lucrez la o corabie, cu care să-mi pot G l u m e.
numai ce dela o vreme corabia da să se
trece gospodăria mea de aici, unde măvoiu
aşeza. cufunde. Şfcrpele se lăsa greu, ca să facă
i — Ioane, ai pus apă în lapte azi di
Cum auzi Eva această veste, o şi po posnăK să înece pe Adam şi el cu .Eva să
scape. . mineaţă ?
vesti satanei.
— Da, stăpâne.
Satana zise Evei: Adam voi ,să-l omoare, dar el iute se
— Apoi nu ştii că este oprit şi păcat
— Ascultă-mă Evo, Adam* a simţit că prefăcu în şoarece, şi se ascunse între nişte <
noi ne iubim şi vrea cu ori-ce chip să ne cuveie. de D-zeu ?
— Dar d-ta mi-ai zis să amestec apa
despartă. Corabia o face ca să vă mutaţi Dar nici acolo nu stătu locului, ci se
cu laptele. ,
pentru totdeauna de aici, Fără tine eu nu apucă să roadă corabia. A ros cât a ros,
-— Aşa este, dar eu ţi-am zis (să pui
pot. Când veţi porni voi eu am să mă fac până ce a făcut o găurice cât încăpea de
apa întâi şi să torni laptele peste ea. Atunci
şerpe. Tu să nu te sui în corabie până ce getul, pe unde apa năpădia să între în co
putem spune ori, şi cui, că noi nu punem
nu vei lua cu tine şi pe şerpele de casă. rabie. Adam văzând şi posna asta, luă mă
apă în lapte.
Eva făgădui că aşa va face. nuşa din mâna stângă, o svîrli jos şi ea se
Când fu corabia gata, în ea întră Adam prefăcu în mâţă. Mâţă prinse şoarecele şi-l
cu toţi ai sei. Eva însă nu da să între. mâncă.
