Page 4 - Bunul_Econom_1902_05

Pag. 4 BUNUL EC ON OM _____________________ . . Nr. 5

sdrobite. Vara mai putem nutri porcii şi cu trifoiu,
lucernă, burueni verzi, foi de curechiu, bostani etc.
Prăsirea porcilor. Bine înţeles, că toate materiile enumărate până acum,
afară de orzul încolţit dela fabricarea berei, turtele de
' (U rm a r e ). (Retipărirea interzisă). uleiu şi zărul conţinând puţine materii hrănitoare şi fiind foarte
Timpul de împărechere la scroafe variază după des- apătoase, nu vor îngpăşa porcii nutrindu-i numai cu acestea.
voltarea diferitelor rase şi cade între 10 şi 14 luni Afară de aceasta grăsimea şi slănina Ibr devine uleioasă
Prin împârecherea prea timpurie rasele degenerează şi moale. ,
(se sluţesc). Vierul încă nu-’l vom folosi la împărechere Ca nutreţuri excelente pentru porci avem în prima
pânâ-ce nu ajunge etatea de cel puţin un an. Pentru linie boabele cerealelor şi leguminoaselor precum: porumb,
reproducţiune îl vom folosi numai 3 — 4 ani, căci de atunci orz, mazăre, bob, hrişcă etc. Un nutreţ tot atât de*
încolo începe a deveni prea greu şi răutăcios. Scroafele valoros este ghinda şi jirul. Să mai pot nutri porcii şi
încă nu le vom folosi pentru prăsilă mai mult de 5 ani, cu carnea altor vite tăiate anume pentru acest scop.
dela etatea de 6 ani înainte fertilitatea lor începe a Vom observa însă, ca vita omorîtă să nu fi suferit de
scădea. o boală contagioasă (molipsitoare), cum este de exemplu

Pentru 20— 40 scroafe avem necesitate de câte un vier. dalacul, tuberculosa (oftica) etc.
Durata căldurilor la scroafe este 30*— 40 ore şi dacă Codina dela arie încă ne dă un nutreţ preţios pen­
nu s’a sărit cu succes de vier, ele se reînoesc tot la 1— 2 tru porci, mai ales, dacă o opărim sau ferbem, o dăm la
săptămâni, Ivirea acestor călduri nu este legată de un mâncare. Dacă nu o opărim sau ferbem, ne vom feri a
anotimp oare-care şi se poate ivi peste tot anul, de aceea căra bâligarul lor îndată la câmp, căci multe sămenţe de
unde ţinem porcii la grajd, vom întocmi ca scroafele se burueni ne fiind mistuite, ele pot răsări, şi ne îmburue-
fete de 2 ori pe an. Odată primăvara prin Martie şi a nează locul.
doua-oară prin Septemvrie. In tot caşul trebue să ne îngrijim, ca porcul să aibă
Ut
Acolo unde porcii se ţin ia păşune, vom face ca la disposiţiune şi apă curată pentru beut.
scroafele se fete numai odată pe an şi numai primăvara
când este ceva mai cald.
Durata gestaţiunei (îngreunare) la scroafe este 16— 18
îngrijirea porcilor.
săptămâni. Pentru fătat vom îngriji de un adăpost cu un
aşternut bun. Numărul purceilor fătaţi poate să se sue şi
până la 18, vom lăsa însă scroafei numai atâţia, câţi poate Este o idee greşită, că atribuim porcului rîvna căţră
alăpta după numărul ţîţelor, care poartă lapte. necurăţenie. Motivul (causa) ce-’l face să se culce în mo­
Alăptatul purceilor trebue supraveghiat la început, ca cirle este, ca să îndepărteze de pe corpul seu sudoarea
şi grăsimea, care îi produce mâncărime pe pele. Mocirla
pe de-o parte scroafa să nu turtească din purcei, ear’ pe
de altă parte ca şi cei mai slăbuţi se ajungă la ţîţele mai conţinând materii leşioase disoalvă (topeşte) grăsimea şi
bogate în lapte. : sudoarea şi astfel porcul se simte mai bine. De aceea vom
Cei meniţi păntru -prăsilă îi lăsăm să sugă 7— 8 săp- îngriji în prima linie de curăţenia corpului, dând ocasiune
tămâni, ear’ cei pentru măcelărie 3 — 4 săptămâni. înţăr­ porcilor mai ales vara să se scalde cât se poate de des. Englezii
carea se face ca la toate celelalte animale, treptat. La îşi iau, osteneala a spăla porcii lor în fiecare zi.
început vom da purceilor a bea zer sau lapte subţiat cu apă, Grajdurile în care îi ţinem, încă trebue să fie astfel
cari le îngroşem tot mai mult cu tărîţe sau făină de po­ întocmite, ca cea mai mare curăţenie să se poată păstra
rumb (cucuruz). atât în privinţa podelei, cât şi a vaselor în care le dăm
Purceii meniţi pentru prăsilă îi separăm după sex mâncarea.
când îndeplinesc a 3 — 4 lună, ear’ purceii masculini care
nu-i ţinem pentru prăsilă, îi vom castra (jugăni, curăţi)
încă pe când sug, adecă când sunt de 4 —- 5 săptămâni.

Nutrirea porcilor.
? Pentru crescătorii de animale domestice, oile au mare
însemnătate, cu deosebire unde şanţ siliţi a lăsa o mare
După-cum am amintit mai înainte, prin porc putem parte din locurile lor ca păşune, ne putendu-le preface în
validita o mulţime de materii, care se produc în economia arături. In general oaia iubeşte păşuni pe locuri mai ridi­
casnică şi fabrici de industrii agricole şi care de altcum cate şi cu ierburi dulci. Păşuni umede şi băltoase produc
s’ar lâpăda ca ceva fără de valoare (preţ). Astfel avem multe boale precum de ex. gălbeaza. O climă prea aspră oile
lăturile de pe la bucătărie, apoi borhotul (lături) ce resultâ la nu pot suporta, ca d. e. vitele mari cornute.
fabricarea spirtului, colţii rămaşi dela orzul pentru fabri­ Foloasele ce avem dela oi este lâna, laptele, carnea
carea berei, rămăşiţele dela fabricarea zăharului, zărul dela şi peile de miei. Pentru producţiunea lânei şi a laptelui
lăptărie, turteje rămase prin extragerea uleului din diferite se potriveşte mai bine proprietatea mare cu păşuni întinse.
semenţe şi altele. Afară de aceasta mai putem nutri Dacă lipsesc aceste, producţiunea se va îndrepta mai mult
porcii cu cartofi şi sfecle de nutreţ crude sau ferte şi auspra producerii carnei şi a meilor.