Page 5 - Bunul_Econom_1902_05

Nr. 5 B UNUL ECONOM Pag. 5

mai ales în localităţi, care nu corespund pe deplin natureî
ei. La noi în ţeară putem calcula, că din 100 mor 10
Rasele oilor. până la împlinirea de un an şi din câte 100 rămase câte
5 pe fie care an până la înplinirea a 6 ani. Bine înţeles,
Se presupune, că oaia este cel mai vechiu animal domes­ că în acest număr nu se cuprinde numeral oilor ce ar
tic şi cultivându-se de toate popoarele vechi şi aproape în muri dintr’o boală epidemică (molipsitoare).
toate părţile pământului, este natural, că s’au format După sex şi etate numim oile : miei şi mieluţe, cârlani
o mulţime de rase (feluri). Pentru noi presintă interes cu şi cârlane până la etatea de un an; m iori şi mioqge până
'deosebire oile ce le găsim în ţeară la noi şi acelea care la doi ani. Mamele se numesc în general oi. Oile mascu­
deşi străine, ar putea, prin amestecare cu oile noastre să line se numesc berbeci şi dâcă se castreâză (curăţă) se zice
le îmbunătăţească. La noi găsim trei rase de căpetenie; berbece bătut. Oile ce au fătat şi li-s’au luat îndată mieii
ţigae, ţurcană şi stogoşe. se numesc în acelaşi an aplecători^ ear acelea care au
rămas fără miei sterpe; după ce li-s’au luat miei pentru a-j
1) Rasa ţigae sau de câmp. Este rasa cea mai
înţerca mânzărt. OW*. .bătrâne'' improprii (netrebnice) deja
frumoasă ce posedăm. Statura este mijlocie, capul bine
pentru prăsilâ iau numirea de babane şi turma compusă
format, picioarele sunt puternice. Berbeci cu coarne tari,
numai din acestea se numeşte Canara.
încovoiate şi cu vîrfurile îndreptate în afară; lâna este fină,
Ciobanii au obiceiu a fixă etatea oilor de regulă după
scurtă, dar’ deasă şi creaţă şi nu conţine fire groase şi
numeral mieilor fătaţi, astfel vorbeşte de oaia de un miel
ţepoase. Coloarea lânei este în general albă, găsim însă
de 2 miei etc. Primul miel fiind fătat de regulă când
şi de coloare neagră, roşietică, fumurie şi pătată. Această
oaia împlineşte 2 ani, se poate uşor deduce etatea oii
rasă merită o deosebită atenţiune a cultivătorilor noştri,
după numărul mieilor ce^a avut. Bine înţeles acest metod
mai ales Ia câmp, locul cel mai potrivit pentru ele, de
nu este tocmai sigur, de oare-ce oaia a putut rămânea
oare-ce ele au lâna cea mai fină în ţeară la noi, care se
stearpă în vre-un an. Mai exact să determină etatea oii
produce în cantităţi mai mari şi prin urmare are şi un
după schimbarea dinţilor tăietori de lapte* din falca de
preţ mai bun.
jos în dinţi permanenţi. Mielul când se naşte are de regulă
2) Rasa ţurcană, barsană sau de munte. Această
toţi 8 dinţii de lapte tăietori din falca de jos, sau dacă
rasă este cea mai răspândită în ţeară la noi şi o găsim
şi nu-’i are în acel moment, ei cresc foarte degrabă.
cu deosebire la munte. Ea este ţnai resistentă decât ţigăile,
La 1— 1 V2 an schimbă cei doi dinţi din mijloc; la
în schimb însă lâna lor este mSt aspră şi mai băţoasă şi
1 ‘4 — 2 Vâ ani cei de alăturea; la 2 Va— 3 V2 cei de lângă
mult mai inferioară lânei ţigăi. Producţiunea de lapte este
aceştia; dela 3 V2 — +V 2 se schimbă şi cei dela margine,
mai mare ca la cea precedentă.
aşa încât între etatea de 4 Va— 5 !/ 2 ăni dinţii tăietori din
3) Rasa stogoşe sau stogomană. Este după toate
falca de jos sunt complet schimbaţi şi înlocuiţi cu dinţi
probabilităţile un produs al încrucişerii între rasa ţigae şi
persistenţi (care rămân). Dela această epocă înainte este
cea ţurcană. Lâna stogoşe este inferioară lânei ţigăi, dar
greu a determina etatea oii după dinţi.
mai fină şi nu aşa de aspră ca cea ţurcană. Această rasă
se găseşte pretutindeneă atât la şes, cât şi Ia munte.
Ca rasă străină ce merită a aminti aci este:
4) Rasa merino ^ numită şi spaniolă. Ea există la
noi mai mult numai după numire. Rasa merino este
originară din Spania; are un corp mijlociu, berbecii cu Dacă voim a prăsi oi, trebue în fiecare primăvară se
coarne sucite în formă de spirală (surup) şi alipite de cap. supunem turmele noastre‘ unei cercetări amănunţite. Cu
Oile sunt de regulă fără coarne. Lâna este foarte fină şi această ocasiune vom separa (da la oparte) toate aninalele
prin urmare creaţă, aşa încât îmbracă corpul oii uniform care nu ne convin şi prin urmare le vindem sau le tăiem.
(deopotrivă) şi peste tot. Această rasă a loşt adusă de Intre acestea. vor fi toate oile slabe şi care nu ne promit
proprietari şi la noi în ţeară şi se presupune, că oaia a trăi mult timp, precum şi acelea care ar avea vre-un
ţigae şe fie pfodusul încrucişerii acestor merino cu rasele defect (greşalâ) corporal. Acelea, cari fată greu, cari nu-şi
indigene (dela noi). Rasa curată merino este foarte gingaşe iubesc mieii şi cari rămân adeseori sterpe, încă se vor ex -
atât în privinţa climei cât şi a nutreţului, de aceea prăsi­ clude (îndepărta) dela prăsilă. In fine vom mai separa şi
rea lor presintă pentru noi mari deficultăţî (greutăţi). Cu acele animale, pan au trecut peste şase ani şi acelea, cari
toate acestea este recomandabilă pentru a face încrucişări au puţină lână, ceea-ce se poate cunoaşte, că lâna este
cu ea cu deosebire cu ţigăi, pentru a le îmbunătăţi şi mai foarte rară la grebăn.
mult lâna. ■ , Semnele, după cari putem deduce (cunoaşte), că oaia
este sănătoasă sunt: pofta bună de mâncare şi vioiciunea
în toate mişcările ei; cele cari rămân totdeauna în urma
turmei cu capul plecat în jos, sunt de regulă bolnave.
Etatea oii. Oaia care perde lâna sau i-se poate smulge cu uşurinţă

de pe corp, încă are o sănătate dubioasă (îndoelnicâ). Oaia
Oaia trăieşte sub împrejurări favorabile până la 15 sănătoasă are o piele roşietică, ceea-ce putem observa cu deo­
ani, însă de oare-ce este supusă multor boale, ' rare orj sebire în jurul ochilor. O piele palidă şi mai -ales la piept este
trece peste 10 ani. Mortalitatea este cu atât mai măre ' totdeauna semnul unei stări bolnăvicioase a oii. Botul oii să­
cu cât împrejurările în care trăeşte sunt mai nefavorabile nătoase este totdeauna umed, dacă e uscat, e semn de boală