Page 1 - Bunul_Econom_1902_06

Anul III. Orăştie, 16 Februarie n. 1602. Nr. 6.

REYISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE Şl COMERCIU

ORGAN AL: „Reusiunii Economice din Orăştie 11 şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului11.

ABONAMENTE: APARE: I N S E E Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumetate an 2 cor. (1 fl.) p în fiecare Duminecă. se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m ân ia 15 franci pe an. i Abonamentele şi inserfiunile se plătesc înainte.

duri din al seu propriu, pentru susţi- în cele mai multe caşuri ajutat .chiar şi
' nerea aceleia. materialiceşte.
+ Din vieaţa fruntaşului bărbat dăm In el a fost întrupat tipul blândeţei
şi noi câteva date biografice. şi al bunătăţii.
NICOLAE CRISTEA Nicolae Cristea s’a născut la 26 Odichnească în pace şi binecuvân­

Octomvrie n. 1834 în Ocna-Sibiiului, tată fie-i memoria!
din părinţi agricultori. Şcoalele primare *
A mai scăzut cu unul numărul a- le-a început în Ocna, continuându-le înmormântarea i-s’a făcut Duminecă la
deveraţilor fii ai neamului românesc. apoi în Sibiiu, la şcoala elementară rom. I orele 2 p. m., participând la ea toată inte-
liginţa română din Sibiiu în frunte cu I. P.
De toţi iubitul şi stimatul asesor con­ cat. Gimnasiul l-a făcut tot în Sibiiu,
S. Sa Metropolitul Meţian, corpul profesoral,
sistorial Nicolae Cristea nu mai este asemenea şi teologia, după absolvarea
consistorul, precum şi mulţi străini, eleviise-
între cei vii. Şi golul ce a rămas în căreia fu primit în cancelaria consisto­
minariali, reuniunea meseriaşilor cu drapelul
urma lui, simţit va fi de întreg neamul rială. In acest timp a suplinit pe se­ reuniunii îmbrăcat în negru. Chiar şi unele
nostru, pentru al cărui bine şi înaintare cretarul consistorial Nicolae Popea, ac­ comune din jur au fost representate. Servi­
luptat-a cu bărbăţie până în momentul tualul Episcop al Caransebeşului, care ciul funerar ,a fost sevîrşit de dnii: Ioan
Papiu, Z. Boiu, Moise Eazar, Dr. Eusebiu
când închisu-şi-a ochii pentru vecie. însoţise pe Metropolitul Şaguna la Viena.
Roşea, Ioan Broju, Petru Simtion, Dr. Elie
Şi cine oare dintre noi, cari am Peste un an, la 1861, Metropolitul l-a Cristea şi Dumitru Câmpean.
cunoscut caracterul integru şi nepătat trimis la universitatea din Lipsea spre
al acestui bărbat, n’a vărsat o lacrimă completarea studiilor sale, cu un stipen­
de durere, auzind trista veste despre diu de 300 fl., având a se lupta cu
încetarea sa din vieaţă? multe greutăţi şi neajunsuri. La 1863, CRONICĂ
după-ce s’a reîntors dela Lipsea, a fost
Şi cu tot dreptul, căci vor mai
numit profesor suplent la seminarul
trece poate încă zeci de ani, pânâ-ce
„Andreian“ şi un an mai târziu (1865)
în mijlocul nostru vom mai avea vr’un Clima lunei Ianuarie a fost cât se
a luat asupraşi redactarea „Telegrafului
bărbat de talia răposatului, Uh bărbat, poate de abnormală pentru ţinuturile
Român“, rămânând în această calitate
care să-şi jertfească până chiar şi ave­ noastre. De un şir foarte lung de ani
timp de 18 ani. In 1869 s’a căsătorit
rea şi libertatea pentru interesele po­ nu s’a mai pomenit pe la noi un'Ia­
•cu Elefteria Manole din Braşov. In 1873
porului seu şi ale patriei sale. nuarie aşa de călduros şi lipsit de ză­
el avansa lă postul de asesor referent
Nicolau Cristea a fost acela, care padă ca în anul acesta, ceea-ce a
în senatul bisericesc, pe care l-a păstrat
vezându-şi neamul apăsat din toate păr­ avut o influenţă cât se poate de rea
împlinindu-1 cu zel şi conştienţiositate
ţile, pe lângă lupta politică ce o purta asupra sămănăturilor noastre de toamnă.
până la moartea sa. La 5 Sept. 1897
prin anii 1866—67 şi-a aruncat privi­ a fost proclamat de president onorar Stratul protector de zăpadă a lip­
rile şi asupra clasei de mijloc, a mese­ pe vieaţă al „Reuniunii sodalilor rom. sit cu desăvârşire; unde a - nins a
riaşilor, fără de care era convins, că a- doua—treia zi s’a topit; ploi s’au ivit
din Sibiiu11.
jungerea la isbândă e mai grea şi mai în mai multe părţi, însă îngheţurile de
Aceste sunt pe scurt momentele noapte le-am avut pretutindenea, şi
îndoelnică. Astfel a înfiinţat apoi în Si-
(afară de cele politice, cari încă. sunt plantele au suferit mult din această
biiu prima reuniune de meseriaşi ro­
multe şi însemnate) mai principale din causă.
mâni, cu titlu oficial: „Reuniunea soda-
vieaţa de toţi regretatului Nic. Cristea. Sămânăturile de toamnă stau mai
lilor români din Sibiiu“, când a ales
totodată de patron al ei pe nemurito­ Vrednic de urmat întru toate fap­ mult reu decât bine. Grâul şi secara
rul archiereu şi metropolit Andrei bar. tele sale este decedatul, căci urmându-1, au suferit mult de timpul anormal ;
de Şaguna, ear pe arChimandritul Ni­ numai binele şi înaintarea neamului o în unele părţi au degerat, in altele
colae Popea de naş al steagului. Reu­ vom ajunge, şi ne vom iubi şi pe de s’au îngălbinit şi au ruginit; şoarecii,
niunea alegendu-1 de preşedinte, timp aproapele nostru. Căci n’a fost mese­ favorisaţi de timpul călduros, înqă au
de 30 de ani el a condus-o cu multă riaş ori ţeran, care cerându-i sfatul, se făcut mult reu. Rapiţa, pe unde nu a

abnegaţiune, jertfind în mai multe rîn- nu fie îndrumat pe calea cea bună, ba perit, este loarte frumoasă.