Page 2 - Bunul_Econom_1902_06
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N O M Nr. 6
Foloasele ce au adus agricultorului DIN LUME land tot mai mult se alătură la ei. Zi
timpul călduros din urmă este, că a lele acestea Englezii au perdut 7 ofi-
putut face economie în nutreţ pentru ceri şi 72 soldaţi; în spital au, fost duşi
Arohiducele Fr. Ferdinand
vite, care de altcum este puţin în 285, în patrie au fost readuşi bolnavi
iarna aceasta. Pe alocurea s’au putut a sosit la 7 Febr. n. în Petersburg. 33 oficeri şi 374 soldaţi.
scoate chiar vitele şi cu deosebire oile La gară i-au eşit spre întimpinare Ţarul In Afganistan
peste zi la păşune. Nicolae în uniforma reg. austro-ungar se întinde revoluţia. Trupele guvernului
de ulani, care poartă numele Ţarului,
Lucrările pentru câmp încă s’au au suferit mai multe înfrângeri, cu care
apoi marii duci Vladimir Alexei, Mihail
putut continua, ca căratul gunoiului, ocasiune a, căzut şi generalul Urbaneja,
Nicolaevici, Nicolae Nieolaevici şi Sergiu
aratul etc. Toate acestea înse nu îm rnâna dreaptă a preşedintelui Castro.
Alexandrovici, în uniforme de ale reg.
bucură pe agricultor, ci din contră îl, Din Columbia au venit noue trupe re
austro-ungar. Foile ruseşti spun, că pri
întristează gândindu-se la vara viitoare. voluţionare sub conducerea generalului
mirea lui a fost una dintre cele mai
O schimbare a -timpului deocamdată Panaloza.
sincere, fiindcă în Rusia numele împă
nu este de prevezut. .
ratului Francise Iosif este foarte mult
Preţul grânelor a crescut de-o venerat. Dela Reuniunile noastre.
lună destul de simţitor. Grâul, secara, Din Bulgaria.
orzul si ovesul s’au ridicat cu câte 1 Reuniunea română de agri
I ’ . Ziarul bulgar „Telegraf11 din Sofia
cor. pe 50 klg.; porumbul (cucuruzul) vorbeşte despre o alianţă între Serbia cultură din corn, Sibiiu, vesteşte
ţot asemenea, deşi din acesta s’a im şi Bulgaria, spunend că unicul punct prin aceasta pe stimabilii ei membrii,
portat, în sept6mânile trecute o mare controvers între acele doue state e a- că subscrisul comitet central vă împărţi
cantitate din România şi America. , cela al Macedoniei, care înse se va re- în primăvara anului curent între membrii
Meseriaşilor încă nu le merge mai solva uşor. Sârbia şi Bulgaria se vor reuniunii în mod gratuit siminţe de
bine ca agricultorilor. In tot locul se nisui a face pentru Macedonia o admi trifoiu, de napi, de nittreţ, de luţernă
simte lipsa de lucru. Pe la fabricile nistraţie cu totul autonomă. Astfel a- şi eventual şi de alte plante folositoare,
mari lucrătorii sunt concediaţi cu sutele, poi, protegiaţi de marea Rusie; nimeni Doritorii de a fi împărtăşiţi să-şi
căci nu au ce lucra. Miseria creşte nu va puţea împedeca acele două state înainteze, cererile până cel mult la r
îngrozitor printre ei cu toate ajutoarele a merge pe calea progresului. Martie n. c, subscrimlui comitet central.
* Membrii împărtăşiţi în anii trecuţi
ce li se dau.
Caraghiuloff, fost învăţător, în de cu seminţe, cu altoi, cu pădureţi, cu
Se sperăm, că soartea muncitorilor cursul audienţei ce i-se acordase, â scos galiţe, ouă etc. să binevoiască a ne face
sO va îmbunătăţi, mai ales avend în revolverul şi a tras de două-ori în mi raport cât mai amănunţit despre modul
vedere, că şi’ guvernul îşi dă toată si nistrul de şcoală Canceff, care a murit de purcedere şi despre resultatele ob
linţa de a procura, pe cât îi este po îndată. A tras apoi şi s’a omorît şi ţinute.
sibil, lucru pentru meseriaşii lipsiţi de pe sine. , Sibiiu, 5 Februarie n. 1902.
lucru şi ajutoare pentru ridicarea agri- Resboiul. Comitetul central al »Reuniunei ro
culturei noastre.
Ştirile ce sosesc de pe câmpul de mâne de agricultură din corn. Sibiiului«.
luptă vestesc, că Burii au sub arme
Dem. Comşa, V. Tordăşianu,
20.000 ostaşi şi că locuitorii din Cap- preşed. 1 secretar.’
»Ce-i tu, soro ? »Ce să fie Până ’n noapte tot veniră Ear prin cuhnii sfat şi vorbă,
F O I Ţ A N’ai văzut tu veselie Ear în zori se răscoliră, Prepreliţa face ciorbă,
Nuntă:mare ’n crâng!
Asta s’o vedeţi!
Şi prin crengi âu mas.
De Când eşti şi porţi un nume. Şi 'n gorun aveau altarul — Presurile fac friptură,
Şi-am, plecat.. trimeasă ’n lume, ,,Ia ’nchinaţi-mi cu păharul Vin sticleţii şi le-o fură,
Oaspeţii să-’i strîng»., Să-mi mai vie glas". Dracii de sticleţi!
»Dar, pe mire cum' îl chiamă, Me ’nţrebaţi de nun ? Ei, nunul, , Şoimii repezi scot în ghi^e
. Cine-i el, şi-al cui?» Soare ’ntradever: Carnea din căldări,
•N’auzişi de sturz, bag-sama! Dumnealui, mă rog, păunul! * Corbul cel cu ciocul tare ‘
Până şi ’ftiperatul ştie — * Nună, mare-a fost gaiţa; Dumicată ’n blide-o lasă,
»Şi-i bogat ?» — „Ce-i pe câmpie, Stete-acasă păun iţa : Cintiţoii duc la masă
„Tot ce vezi, a lui!“ Că-i murise-un văr. Rîndul de mâncări.
Ce mai chiu şi chef prin rairiuri • t .
Se ’ncinsese atunci! „Ear mireasa! Din cosiţă „Pop'aveau? ,,Tu maică sfântă! Şi cu şorţ de jupâneasă .
Nunta; fraţi şi veri şi neamuri Numai flori îi cad. ■ Stai să mai vorbeşti ? , Rândunele vin
De-ar fi fost, umpleau o ţearâ! Mierla e. Şi e pestriţă, Ştii pe ciocârlan cum cântă? Şi deretică prin casă,
Dar, aşa, că s’adunară Şi gătită ca o cruce: Dumnezeu să-’i ţie firea! , Ear pe mese aştern prosoape,
Şi streini, din luhci! . • Cisme galbene'şi-aduce A 'nvăţat trei veri psaltirea Şi, dau laviţele-aproâpe,
Ţ ot din Ţarigrad." , La Vlădici sârbeşti. Cane-aduc cu vin.
De me ’ntrebi eu nu ştiu bine —
Alţii poate ştiu - - ,,Ei, atunci se ştii, vecino, Drusce-aveau 6 coţofană Dar te miri tu, prin păhare
Ce si ’ntrebi calici ca mine ! Cam să viu şi du“. Şi-un cârsteiu bălţat. Cine le turna ?
Ştiu că lumea dintr'odată „Păi, de bună-samă, vino!" Pitpalacul, nene, ’n strană! Cucul sur, că-i meşter măre
La urat şi ’nchinădune
S’a trezit că-’i adunată Tot aşa, cu voe bună Ear cădelniţa de aur
Şi c’6 duce ’n chiu. Prepeliţa-tot adună O ţinea jupânul graur Şi 'nainte-ti ştie spune
Pe nuiitaşi mereu. Dascălu 'nvăţat. • Ţoală, soartea ta.
Că ’ntr’o zi purtând în mână Şi s’a strîns din zare-naltă Dar se vezi! la socrul mare Cântă ’n cobz acum buhaiul,
Un colac ş’un băţ, Neamu ’ntraripat, Sgomote, din zori — Cel cu gâtul strimb.
Prepeliţa ’cea bătrână Şi din crâng şi dela baltă Piţigoiu ’ntr’una sare, ’ Mierla şueră cu naiul,
S’a pornit şi ’n deal şi ’n vale, Şi din şesuri de prin grâne; Steag pe casă şoimul sue, Cu cimpoiul cântă cioara,
Şi chiema ’ntâlnind pe bale Ba şi vrăbii mai bătrâne, Gheunoaia bate cuie Pitulicea cu vioara,
Lumea la ospăţ. Musafiri din sat. Ca s’anine flori. • , Bufniţa c’un drîmb.
