Page 3 - Bunul_Econom_1902_06

Nr. 6 B U N U L E C O N O M Pag. 3

«Reuniunea Eoonon>ioă din Herman a luat iniţiativa pentru a în­ vedere al sănătăţii. Aşezându-se în lo­
Orăstie» a hotărît continuarea de pre­ fiinţa o reuniune de femei cu scop de cuinţele noastre tot felul de microbi
legeri poporale economice prin comu­ a înfrumseţa biserica cea nouă zidită în cu deosebire în acelea, unde curăţenia
cam lipseşte, aceştia se pot stîrpi prin
nele învecinate, prelegeri începute in anul 1901 şi a o pro vedea cu obiec­
acest mijloc al spoirii cu var sau prin
toamna trecută. Astfel Dumineca vii­ tele necesare şi corespunzătoare scopu­ văruit, E foarte bun obiceiul de a spoi
toare^ 16 Febr. n. vor ieşi din partea lui măreţ, pentru care s’a ridicat. cu var casele de două-ori pe an, la
Reuniunii sepretarul I. Moţa şi mem­ Constituindu-se comitetul reuniunii, Crăciun şi la Paşti, pentru-că atunci în
brul în comitet I. Fleşeriu, în comuna s’a ales de presidentă doamna proto­ aceste două epoci suntem siguri că nu­
Vaidei, popularisând şi în această co­ popeasă Raveca Hermatl, în comitet; mărul' microbilor se reduce cu totul în
casele văruite. Dar nu strică şi de 3
mună scopurile Reuniunii şi făcând oa­ Viorica Mihali, Elena Fărcaş, Emilia
ori văruitul peste an.
menilor cunoscute foloasele ce le pot Şliam şi Elena Bota; suplente: Iuliana
>avea dela ea, dându-le totodată poveţe Centea şi Ludovica Pintea, de secretar Lucrarea apei de beut asupra
de lucrări mai raţionale în feluriţi râmi dl Augustin Rodea, când; de adv., ear corpului. Apa este cea mai bună
economici. de cassar pe Gregoriu Sândea, cassar beutură pentru om şi numai ea singură
şi contabil la banca „Someşana". După poate să potolească setea. Lucrarea ei
asupra corpului se deosebeşte după tem­
Reuniunea sodalilor români constituirea definitivă s’a decis aşterne- peratura ei şi după-cum o bem, adecă
)
<
'
y*
din Sibiiu şi-a ţinut Joi (30 Ian. n.) rea statutelor la Prea Ven. Consistor după cantitatea ei. Apa potrivit de rece
prima şedinţă literară din anul curent, spre aprobare. ' ne face poftă de beut, ear dacă e prea
reqe ne supără la dinţi, simţim o arsură
înainte de începerea şedinţei presiden-
la furca pieptului, ba la mulţi oameni
tul reuniunii a dat seama despre rezul­ Medicul casei. poate da naştere la îngrămădiri de sânge
tatul darurilor de Crăciun şi despre pre­ în deosebite organe, la junghiu, la a-
gătirile ce reuniunea le face în scopul prindere de plămâni etc.
Frigurile, această boală este lă­
arangerii unei exposiţiuni ; industriale şi Vară fiind înferbentaţi, dacă voim
ţită cu deosebire îhtre oamenii munci­
profesionale, care probabil că va fi com­ a bea apă rece, trebue mai întâi să ne
tori, care obvine din apa beutâ vara răcorim, spălându-ne faţa şi braţele mai
binată cu exposiţia industriei de casă
din locuri mlăştinoase, cari sunt foarte întâiu, apoi ~să bem. Apa caldă nu ne
ce o va arangia «Reuniunea agricolă multe la noi şi din mâncarea poamelor face poftă de beut şi nu ne stempâră
din comitatul Sibiiu«. S’a amintit şi nici setea; ea tace greaţă, strică rânza,
necoapte.
despre intenţiunea comitetului reuniunei, dă naştere la urdinare şi alte boale de
Leacul cel mai potrivit contra a-
de a pune basă unei biblioteci a me­ stomac. Apa beută în măsură potrivită
cestor friguri este chinina, care se ia
seriaşilor. ajută mistuirea, ear beutâ în măsură
ori în formă de prafuri, ori topită; cu mare umflă stomacul, dând naştere la
privire lk luarea ei e de lipsă se se Vărsături (vomâri). Gei-ce Surit îndati­
Reuniune» de femei pentru
înfrumseţarea bisericii g^r. or. ro­ ceafă ajutorul Său sfetul medicului, ca naţi a bea apă multă îşi perd pofta de
om de specialitate, deoare-ce chinina: mâncare, au dureri prin pântece, ear
mâne din Dej. La bunele şi înţelep­ ► cei-ce beau prea puţină apă sau nu
se poate lua numai în proporţia etăţii
tele staturi date cu atâta' căldură de beau de loc, îşi îngroaşe sângele şi nu
bolnavului.
Excelenţa Sa prea bunul nostru domn au vieaţă lungă. Deci e consult să fim
Archiepiscop. şi Metropolit Ioan Meţian, Văruitul sau spoitul cu var totdeauna cu băgare de seamă atât Ia
femeile gr .-or. rom.; din Dej, la ; insis­ a locuinţelor noastre este unul din ve­ temperatura, cât şi la cantitatea apei
ce o bem.
tenţa doamnei protopopeasă Raveca chile şi bunele obiceiuri din punct de

Codobaturi iuţi ca focul, „Tu erai? „Me ’ntrebbca prostul! ocazia zilei onomastice a M. S.
Tot bătând din cozi, , Vorba din bătrâni: Regina.
Mătură ’n clipă locul Eu la chef, ca ’n Marte postul. . SuSită ‘dTlătuşţ.
Şi fâcur-o bătătură — Si beam, vin din coji de-alună, Reproducem aceste gingaşe
Şi ce horă mai făcură Şi-asvârleam, de voe bună, scrisori, cari prin sentimentul pe E u pe calu-mi năzdrăvan,
Ca la Voevozi! ; ’ Cu căciula ’n câni.
careul învederează şi prin speran­ Vin de mult, căci i de-Un an,
ţele ce deşteaptă pentru viitor,
Jucau sârba porumbeii Ba şi ’n ciur le-adusei apă, De-am plecat din depărtări
Că e jocul lor, i Ca sâ fiu în rost, trebue să umple de bucurie tot Trecând peste m ări şi ţări
i-au luat la joc cârsteii Lemne le-am tăiat cu sapa — sufletul românesc. In ăst drum îndelungat
fe-o răţuşcă .vai. de mine! Si sărind pe-0 buturugă M ult am avut de luptat
Graurul juca p e ^ s ă il Am venit la voi în fugă
Barza m tr'uH K ior. Să vă spun ce-a fost! ’-y Cu balauri şi cu smei,
du$ită SlZăiuţa. D ar fţtg ia u ca vai de ei.
Numai cioara cu. cimpoiul Gt, Coşbuc. \ *’ Când sim ţiau că sunt şpiman
Tot isbind cu el, Ş i calu-mi e năzdrăvan.
Se băteâ cu piţigoiul, A zi veni l-a mea fereastră. A stfel am sosit cu bine
Iar sitarul după’o uşă M ândra pasere măeastră,
Se certa c’o găinuşă Ş i mişcând din aripioare P m i aici, pădă la Tine,
Pentr’un gândăcel. Ş i cu-al sufletului foc
, Zise blând cuvântătoare:
Iţi urez deplin noroc
Vin de-ar fi, că cearta vine, Prinţii României. Sine, bine te-am găsit Se trăeşti zile senine
Alt-fel cum s’o zici? Ş i de fericire p linei
Se te superi tu, creştine, Ingeraşule iubiţi
Pentru dinţii scoşi din gură? Academia Română a primit Scoală ş i te pregăteşte C arol,
Pentr’un ghiont şi-o ’mbrâncitOrâ La m ătuşa ta porneşte
Cheful se ţi’l strici ? spre păstrare, din partea M. Sale
Reginei, două documente pre­
Şi-ajungend s'o îm brăţişezi
Şii ţipau de-avalma ’n ramuri, ţioase, două bucăţi de versuri Apoi dulce se-’i urezi:
Milion de guri! scrise româneşte şi adresate gra­
N’alegeau streini şi neamuri, „La m ulţi ani s i trăeşti
Şi pe plac cânta tot insul — ţioasei Suverane de cătră micii Ş i ori când s i m i iubeşti
Clocotea de chiu cuprinsul Principi 1 Carol şi Elisabeta, în
Veselei păduri. ziua de 16 Decemvrie 1901, cu Elisabeta.