Page 4 - Bunul_Econom_1902_06

Pag. 4 B O N U L E C O N O M Nr. 6

(pedecă). In cas când mielul apare învelit încă în aşa nu­
mita casă, trebue să o spargem imediat (îndată), alt-cum
Prăsirea oilor. mielul să înăduşe şi moare.
(Retipărirea interzisă).
îngrijirile ce trebue să dăm atât mieilor cât şi oilor
(Urmare).
în primele zile după fătat, sunt tot aceleaşi ca şi la celelalte
animale domestice. După 2 sau 3 săptămâni mieii încep
Impârecherea. Prin împârechere ne putem ameliora
a mânca şi a bea apă, deci trebue se ne îngrijim şi de
(îmbunătăţi) turmele noastre fie pentru îmbunătăţirea lânei,
nutrirea lor potrivit anotimpului. Dacă avem păşune la
fie pentru a da o desvoltare mai mare a corpului potrivit
disposiţiune, ei ies cu mamele lor se pască iarbă, ear
scopului ce urmărim. Vom alege deci anume oile şi ber­
dacă nu avem păşune, ne vom îngriji a le da un fen
becii de prăsilă şl în cas de lipsă vom proceda chiar la
mai moale şi de-o bună calitate.
încrucişare.
înţărcatul se poate face deja la 10 săptămâni şi în
Prima împârechere vom face-o când oaia a împlinit
caşuri eventuale la 16 săptămâni. Bine înţeles, că aceasta
l 1.2—2 1 2 ani. Dacă folosim berbeci tineri, de abea 1V2
se va face numai treptat. Berbecii care nu voim a-i ţinea
ani, trebue să-’i cruţăm foarte mult în anul dintâi, lăsân-
de prăsilă, îi castrăm .(curăţim) între 6 şi 8 săptămâni.
du-i se sară cel mult 30—40 oi, altcum mieii vor fi foarte
slabi şi degeneraţi.

Timpul împărecherei va fi diferit după timpul în care
voim ca se fete oile. In apropiere de oraşe mari şi unde
vindem miei pentru măcelărie, vom întocmi ca fătatul se
cadă iarna, căci atuncea mieii au preţul cel mai mare. Nutrirea oilor.
Unde nu dispunem de grajduri sau unde nu producem
miei pentru măcelărie, vom face ca oile se fete ceva mai
ţârziu, adecă prin Martie şi Aprilie, când îndată pot eşi la
păşune. Durata gestaţiurtei (cât poartă) la: oi, este câteva La noi în ţeară toate oile se nutresc în cursul verii
zile peste 21 săptămâni sau în termin mediu 150 zile. la păşune şi numai în caşuri excepţionale la grajduri.
Impârecherea se face în două moduri: 1, introducem Păşunile păscute de oi sunt cele naturale şi apoi
berbeci în turmă calculând câte un bercece la 25 oi şi miriştile ca păşune trecătoare. O condiţiune esenţială
îi lăsăm acolo o săptămână până la 10 zile. Acest metod (de căpetenie) a păşunilor destinate pentru oi, este ca
de împârechere are neajunsul, că nu se poate evita (încun- locăl să fie sventat, şe nu fie băltoace şi bălţi pe ele şi să
giura) ca berbecii se se bată între ei şi prin urmare cei producă o iarbă scurtă şi subţire şi nici de cum burueni
mai slabi de puteri sunt cu cotul înlăturiţi dela împăre- groase. Umezeala strică mai mult oilor şi produce boale,
chere. Deosebit de aceasta întrebuinţând acest metod, ca gălbeaza, durere de picioare şi altele, de asemenea şi
avem lipsă de mai mulţi berbeci decât dacă ne folosim plante prea grase, care pioduc uşor meteorisaţie (umflarea
de metodul al: pântecelui). Pe un jugăr de păşune de prima calitate, pre­
cum şi pe păşunile artificiale, putem nutri 11—15 oi în
2. Adecă de impârecherea din mână, cum se nu­
cursul anului, ear pe păşunile obicinuite, care la noi de
meşte. Aci fiecare oaie, care are călduri se închide sepa­
regulă sunt cele mai proaste v?i cele mai neîngrijite, nu
rat (deosebit) cu berbecele,' până după:ce s’a efectuat
putem calcula mai mult decât 2—3 oi pe un jugăr.
împărecherea. Acest metod are foloasele, că fiecare oaie
se se sară numai odată şi astfel se cruţă mult din puterile Nutreţul verde fiind şi ud produce toarte adesea
berbecului, aşa încât pe un berbec se calculează o sută metiprisaţie şi la noi pe. lângă aceasta şi diaree (urdinare,
oi. Afară de aceasta s’a mai observat, că în urma îm­ cutureală); nu vom scoate deci oile şi cu deosebire mieii
părecherei din mână, rămân mai puţine oi sterpe. ' la păşune în timp ploios şi până-ce rouă sau bruma nu

Durata căldurilor la oi este 1— D/a zile, şi dacă s’a uscat de pe plante. In timp ploios, dacă avem mij­
oaia nu s’a sărit cu succes, aceste călduri revin după loace şi ne este posibil, vom prefera a le ţinea la adăpost
12—16 zile. şi a le nutri cu un nutreţ uscat, fie chiar şi numai paie
sau frunzări. Tot asemenea vom căuta a adăposti oile la
Este lucru natural, că în timpul gestaţiunii, oile vor
umbră contra arşiţei soarelui dela ameazi.
căpăta un nutreţ hrănitor şi într’o cantitate mai mare ca
de obiceiu, ear când se apropie timpul fătatului, trebue Durata nutrirei de iarnă a oilor depinde dela climă,
se ne îngrijim de un adăpost potrivit şi aşternut îndestuli- dela durata iernei şi dela rasele oilor care le ţinem.
tor, mai ales când fătatul cade în lunile reci sau ploioase In tot caşul rasele mai jingaşe se vor ţinea mai mult
ale anului. Rare-oii trebue se dăm ajutor oilor când timp la adăpost ca cele rustice, obicinuite cu vremurile
fată, deoare-ce acest act merge la ele foarte uşor; trebue rele. Ar fi de dorit, ca şi la noi în ţeară se se dea oilor
adecă se ştim că: cele 2 oase care compun şoldurile şi un adăpost acoperit şi bine închis în cursul iernei, ear nu
basenul (vasul) din scheletul oii şi prin a cărui deschiză­ a le lăsa expuse sub cerul liber, tuturor influenţilor vătămă­
tură trebue să treacă fătul, nu sunt concrescute ca de toare, făcendu-le ca adăpost numai o aşa numită perdea,
ex. la vaci şi la iepe şi ele să pot îndepărta unul de care le apără contra vânturilor reci, ear’ contra zăpezii,
celalalt ori cât, pentru-ca fătul să treacă fără obstacol ploilor şi a frigului nici de cum.