Page 5 - Bunul_Econom_1902_06
P. 5
Nr. 5 B U N U L E C O N O M Pag. 6
Foloasele unui adăpost potrivit se vor resimţi tot
deauna prin împrejurarea, că oile vor produce mai multă Lâna şi tunsul oilor.
lână, vor face miei mai voluminoşi şi mai graşi, mamele
nu vor slăbi şi în general se va consuma mai puţin
nutreţ.
Lâna oilor nu creşte ca perul altor animale, deoare-ce
Nutreţul de iarnă cel mai potrivit pentru oi este fen părul propriu zis când ese din pele, ia o direcţiune anu
recoltat de pe fenaţe uscate. In a doua linie putem mită şi , nu conţine măduvă. Lâna are pe din lăuntru un
da fen de trifoiu, lucernă şi sparcetă recoltată în bune tub (gaură lungă) plin cu materii uleioase şi firele lor se
condiţiuni. ' adună în mănunchiu, care împreunându-se cu altele, for
. Un nutreţ de mare valoare ne dă şi borceagul mează viţe, care earăşi se unesc între ele, formând un fel
(amestec de măzăriche sau mazere cu oves recoltat înainte de pâslă, care acopere oaia.
de a se forma fructul). Dintre grăunţe, care le dăm cu Rasele mai inferioare de oi au printre lână amestecat
deosebire berbecilor pe timpul împărecherii sau şi oilor şi păr, ear la cele superioare, cum sunt: Tigăile şiMerino
slabe, sunt cu deosebire oves şi orz. Săcară nu se prea părul lipseşte cu desăvîrşire. Lâna este cu atât mai bună,
dă şi chiar nu e de recomandat, producând constipaţie cu cât firele sunt mai subţiri şi mai egale în lungime şi
(încuere). Urltieală de porumb (cucuruz) şi tărîţe în mici grosime şi în fine cu cât au mai bună fineţă, tărie şi ela
cantităţi şi preserate cu ceva sare, încă sunt foarte bune. sticitate.
Deasemenea se mai poate da urlueală de măzăriche şi fa
Fineţa firului se cunoaşte după numărul mai mare
sole, însă numai după-ce s’au muiat bine în apă ferbinte.
sau mai mic al undulaţiunilor (Încreţiturilor) formate în
Dintre rădăcini şi bulbi putem da cartofi, sfecle (napi) lungimea lui.
etc., înse numai cu condiţiune ca ele se nu fie mucegăite
In comerciu se cunosc 9 sortimente, după care se
sau degerate şi numai în cantităţi mici. Turte de semenţă
clasifică lâna conform numărului undulaţiunilor ce presintă
de in sau cânepă se dau mai bine în stare uscată şi nici
pe lungimea unui centimetru. Se Considetă lâna ca făcând
decum muiate în apă. Pae recoltate în bune condiţiuni şi
parte din întâia clasă aceea, care are cel puţin 12 undu
cu deosebire a leguminoaselor (fasole, mazere, bob, etc)
laţiuni pe centimetru, ear cea de a 9-a, aceea care are 5
ne dau un nutreţ foarte bun şi preţios pentru oi, Ma.
sau mai puţine încreţituri pe centimetru.
puţină valoare au paele de oves şi orz, apoi pae de grâui
şi cele mai puţine bune sunt paele de secară. Frunzări Cea mai frumoasă lână o găsim la oaie pe spate,
bine uscaţi, precum de plop, tei, arini, mesteaeăni, frasin, spinare şi flancuri (părţile de’ laturi), cea mai proastă la
fag, stejar, ulm, etc. 1 pot de multeori înlocui fânul cel cap, la picioare şi sub pântece. Din lânurile scurte, adecă
mai bun. acelea cari au multe undulaţiuni, se fac postavuri fine, ear
Pe lângă acestea vom îngriji ca oile se capete o din cele cari nu presintă de loc undulaţiuni sau foarte
puţine, nu se pot folosi decât la fabricarea sucmanejor
cantitate suficientă (in de-ajuns) de sare (15—25 grame
pe săptămână şi cap) şi se le procurăm apă curată şi de itarilor etc.
j
o temperatură potrivită pentru adăpat. Este un obicein greşit, că spălatul lânei se se facă
după ce s’au tuns oile. Ar trebui să se facă înainte de
tuns. In acest scop alegem o zi frumoasă şi caldă, mâ
nând oile înţr’o gârlă, un rîu etc., unde Ie spălăm până ce
apa se scurge limpede de pe ele. In oerii bine instalate
găsim basenuri anume construite pentru acest scop, în care
îngrijirea oilor. * se scurg mai multe scocuri cu apă şi,; sub ele se spală
apoi oile foarte bine. Lâna bine spălată cântăreşte aproape
* , % din ceea-ce trăgea când era nespălată.
Reuşita culturii oilor depinde în mare parte dela în
Tunsul se face prin Maiu, când timpul s’a mai încăl
grijirea ce Je dăm. Ciobanul, care le îngrijeşte, trebue se
zit. Imediat după această operaţiune trebue se sortăm
fie un om de credinţă, să iubească oile şi se trateze cu
(alegem) lâna chiar dela aceeaşi pae după calitatea (bună
ele pe cât se poate de blând. El trebue se cunoască bine tatea) ei. Când domneşte timp ploios, nu este permis a
cum trebue să proceadă la nutrirea şi adăpostirea lor, pre scoate lâ păşune oile tunse de curând, alt-cum, răcesc şi
cum şi a le da ajutor în cas de lipsă. pot se se îmbolnăvească foarte uşor.
Pentru paza oilor mai ales în regiuni muntoase se a-
Greutatea lânei variază după felul oii; astfel oile cu
taşează (alăturează) mai mulţi Câni. Ei trebue se fie pu lâna plină şi fină ne dau 0'8 până la 21/2 klgr., ear’ oile
ternici, ca să poată lupta în cas de lipsă cu lupul, să fie de rasă mai inferioară 3—4 klgr. la o tunsoare.
vigilent (deştept) şi să nu aibă obiceiu de a muşca oile.