Page 1 - Bunul_Econom_1902_07
P. 1
Anul III. Orăştie, 23 Februarie n. 1902. Nr. 7.
REVISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „RmfflW^PQoinice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului".
A B O N A M E N T E : I A P A R E : I N S E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) i se socotesc după tarifă, cu preţuri moderate
Pentru România 15 franci pe an. I In flecare Duminecă. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
Reuniunile Economice, după taxa aceea • Dela Reuniunile noastre.
Vieata este lucru. puţină ce o solvesc reuniunii ca mem
bri, cât folos pot trage dela ea prin
Dumineca trecută trimişii „R euniunii
împărţirea de altoi şi seminţe de ier
Astăzi, când'pe toate terenele şi Econom ice" din Orăştie, secretarul 1.
buri e tc, pe lângă care mai primesc şi
în ori-ce împrejurare se pretinde tot Moţa şi membrul în ..omitet I. Fleşeriu,
diferite staturi* cu privire la ori-ce ram au ţinut în Vaidei prelegerea economică
numai lucru din partea fiecărui individ,
al economiei, folosesc unelte economice, vestită de noi.
ori corporaţiune chiar, de sine se înţe
cari le uşurează unele lucrări, şi totuşi La prelegere au luat parte un fru
lege că dela mic până la mare, dela mos număr de economi, umplând cât
interesul ce-1. arată poporul nostru faţă'
sărac până la bbgat pentru asigurarea nu-’i mai încăpea sala şcoalei, în frunte
de.-acele instituţiuni binefăcătoare, este
existenţei noastre trebue se muncim din cu părintele Tilicea şi învăţătorul Ba-
foarte neînsemnat. E de dorit, ca şi â introdus pre
toate puterile şi în ori-ce împrejurări, sarabă. Secretarul I. Moţa
poporul nostru să urmeze exemplul ce legerea lămurindu-le întâiu oamenilor,
pentru a putea ţinea cont de progre
lorlalte naţiuni conlocuitoare întru spri- că ce e şi cu ce scop înfiinţată Reu
sele ce’ le fac şi celelalte naţiuni con
ginirea acestor instituţiuni binefăcătoare. niunea Economică, cum de se susţine
locuitoare în privinţa bunăstării, care ea fără să atingă contribuirile dela
Unde sunt preoţii şi învăţătorii noştri,
eşte punctul de căpetenie la un indi membri, ci pe acelea pe toate le dă
vid, ba chiar şi la un popor. ’ cari în locul prim sunt chemaţi a ţinea napoi membrilor sei îndoite şi întreite,
cont de această împrejurare şi a îngriji în altoi, seminţe nobile, maşini, etc., şi
„Vieaţa este lucru11, zice înţeleptul
de bunăstarea poporului, care este de le-a făcut o socoteală, cât poate câştiga
Hilel, asămănând apa puturoasă cu su
bună-seama şi isvorul existenţei lor.' fiecare econom prin aceea că se face
fletul, ear ţărîna părăginită cu vieaţa membru la această Reuniune! — După
omului. Că o parte dintre preoţii şi învă acestea şi-a luat ca temă specială de
Şi într’adevăr aşa este. ţătorii noştri nu se prea interesează de
prelegere maşina de sămănat grâu,
Cu durere trebue se amintim, că soartea poporului şi că nu-i împărtăşesc analisându-o înaintea oamenilor, ară-
şi astăzi încă câte locuri băltoase şi o- aceluia poveţele de lipsă, că cum şi tându-le cu date şi cifre cât de mult
goare părăginjte mai putem vedea încă, .când are economul a-şi îndeplini lucrul cruţă economii la sămânţă dacă fo
la care mulţi străini privesc cu indig seu, ca recolta lui să fie mai îmbelşu losesc această maşină la sămănatul
grâului;: cum e acest sămănat mai
nare şi dacă aceste locuri prin diliginţa gată, ci mai bucuros se ocupă cu alte
bun şi pentru secerişul însuşi, căci în
oamenilor ar fi prefăcute în lanuri ro afaceri şi funcţiuni mai puţin însemnate,
holda sămănată cu maşina putem, la
ditoare, câte foloase nu le-ar putea a- se vede şi de acolo, că nu se îngrijesc timp potrivit, când nu e încă răscoaptă,
duce. Şi oare la alte popoare mai culte, şi nu prenumără foi de specialitate, în să introducem coasă în locul secerei,
mai îndemânatice în de ale economiei' cari sunt cuprinse îndrumările şi sfatu prin ce iarăşi să face o însemnată cru
de cum e poporul nostru, putea-re-am rile mai multor bărbaţi experţi referi ţare de cheltueli, mărind câştigul econo
mului, — şi celelalte foloase toate, -—
vedea toate acestea ? tor la ori-şi-ce branşe a economiei. Pe şi pune la inima oamenilor, ca, drept
Până când alte naţiuni a » astăzi basa acestora la ocasiuni binevenite vor
cel dintâiu semn de pornire pe drumul
fel şi fel de societăţi cu o mulţime de putea da şi dînşii poporului nostru po
unei economii mai raţionale, să-’şi aducă
membri, cari le susţin pentru scopul veţe însemnate spre folosul binelui co negreşit măcar o maşină de sămănat
promovării intereselor lor comune, până mun, ear poporul văzând că conducă în comună, căci prin Reuniunea Eco
atunci noi suntem cu mult mai mărgi torii lui se interesează cu tot dinadin nomică din Orăştie o capătă' cu 20%
mai ieftină, de cum ar căpăta-o cercând
niţi în această privinţă, căci abia avem sul de soartea lui, seva lipi de ei cu
să şi-o cumpere ei de-adreptul dela
vre-o câteva instituţiuni culturale şi e- dragă inimă şi îşi va pune toată încrede
fabrică. Membrul în comitet I. Fleşeriu
conomice şi şi acelea puţine câte sunt, rea în conducătorii sei. Deci datori sun
şi-a cetit apoi prelegerea sa despre
nu sunt spriginite din partea poporului . tem toţi aceia, cari ne fălim cu acest îmbunătăţiri generale în economie,
nostru, deşi e lucru vădit, că aceste nume, a protegia soartea poporului cu cerând oamenilor să se nisuiascâ a
instituţiuni lucră fără preget pentru lu tot dinadinsul, cu atât mai vîrtos, că şi ţinea pas cu cerinţele de înaintare
minarea şi bunăstarea poporului ro societăţile noastre culturale şi economice ale timpului, şi dându-le poveţe ge
nerale de lucrare mai raţională la arat
mânesc. cu cel mai mare interes urmăresc tot a-
şi de îngrijire mai bună a gunoiului,
S’a arătat cu cifre împrejurarea că, celaşi scop. acest suc dătător de vieaţâ economiei.
toţi acei indivizi, cari se fac membri la *