Page 2 - Bunul_Econom_1902_07
P. 2
V Pag- 2 ! 1 : , .'l'-,' BONUL ECONOM Nr. 7
• .
Dl D r. Cornel Jur ca din Lugoj piept cu 23 de regimente engleze, per- formaţi în legături se apucă de rădăcină şi
â ţinut Dumineca trecută după prânz zând, fireşte, ambele părţi, dar’ mai se înmoaie în decurs de o minută în fluidi
tatea lerbinte şi se usucă după aceea cât
o prelegere economică în sala şcoale- ales Englezii mulţi ostaşi.
se poate de bine. ' _ \ ' p
lor gr.-or. despre legea industrială.
Convenite ou România.
Dumineca viitoare va continua dl Dr. Pentru lemnari. Un mijloc foarte bun
Ambasadorul austr. ung. din Bu
George Dobrin despre asocierile in pentru conservarea lemnului pe mai mulţi
cureşti, contele Pallavicini, după-cum ani, mai cu seamă contra insectelor, constă
dustriale.
* ■ scriu foile ungureşti, a adresat o notă după «Scient. Amer.», în a pune lemnul de
însoţire pentru valorisarea guvernului român, în care îl învită & conservat pentru timp mai îndelungat în o
soluţiune concentrată de var. Lemnele se
laptelui în Selişte. Sâmbăta trecută se declara, dacă România e aplecată a
pun in gropi, şe toarnă apă peste ele şi a-
a fost conchemată la Sălişte, de cătră menţinea şi pe mai departe convenţia poi se aruncă var nestins, care se amestecă
on. domn Petru Dragits, o adunare comercială existentă cu Austro-Ungaria. mai adeseori. ■ După-ce â stat timp mai în
generală de constituire în scopul în In notă se accentueeză totodată, că delungat, 2—3 luni pentru scânduri şi stîlpi,
fiinţării unet însoţiri pentru valorisarea în caşul când România n’ar abzice de se scoate lemnul şi se pune să se usuce.
laptelui, la care au luat parte foarte convenţie până la 31 Dec. 1902, aceea Pentru pânzari. Pânzăriile se pot spăla
mulţi fruntaşi din comună. Di P; Dra se consideră de validă până la 1904. fără ca să-şi peardă cât de puţin coloarea
gits deschizând adunarea, explică celor între Anglia şi Iaponia lor in modul următor: Intr'o căldare plină
de faţă însemnătatea şi foloasele în cu apă se pune cam l/( parte tărîţe de grâu
s’a făcut un tratat, în înţelesul căruia şi se lasă să fearbă 5 minute. După-ce se
soţirii şi ceteşte proiectul de statute,
dacă una dintre ele va fi atacată ■ din răceşte puţin apa, se spală cu ea materiile
care constă din 27 paragrafi, primit
vre-o parte, cealaltă sâ păstreze neu fără săpun şi leşie şi în fine se clătesc în
fiind cu unanimitate. Locuitorii din apă rece. ; .
tralitatea, ba dacă vre-una va fi atacată
comunele învecinate încă au promis . ■ ;
chiar de cătră doue puteri, cealaltă se . Pentru olari. Remediul cel mai simplu
întrarea lor în însoţire. In nrul viitor
vină în ajutorul seu şi sâ conlucre la contra înveninării cu plumb este, să se spele
vom da şi noi unele amănunte mai
o pace pentru o înţelegere comună. mân ie cu petroleu, Aceasta să se facă de
însemnate din statute. trei-ori pe zi. Benzolul din petroleu curăţă
Acest tratat s’a făcut mai ales din
pelca de ori-ce aderenţe de plumb.
causa, că ambele aceste douâ state au
DIN LUME mări interese* comerciale, ba chiar şi
politice, prima în China şi a doua în Medicul casei.
Corea. Tratatul e făcut pe 5 ani.
ResboiuL
In decursul lunei Ianuarie s’au în Semnele pelagrei. Sunt multe
tâmplat 308 eiobfiîri între trupele buţe semnele pelagrei, dupâ-cum boala este
şi engleze. Şi anume: 125 în Trans- i. PENTRU MESERIAŞI mai mult sau mai puţin înaintată. La
vaal, 102 în Qranje, 75 în colonia Cap început nu se vâd semne de pelagră
şi 6 în Natal, în cari lupte Burii au . Pentru grădinari.' Spre a văpşi miischiu decât pe piele. Aceasta se roşeşte, însă
ieşit învingetori. De present sub arme verde frumos, cum se recete Ia pregătirea numai pe obraji, pe gât, pe dosul mâ
buchetelor artificiale, şe pun$ lâ 2 litre de
se află 30.000 Buri. O trupă coman niilor, pe piept şi pe dosul picioarelor,
apă, când fierbe bine, 3 linguri de accid pi-
dată de vestitul general bur De-Wett, va sâ zică pe pelea ce de regulă este
cric şi o ; lingură de indigacârmio. Mestecând
constătătoare din 2000 soldaţi, a ţinut bine se disolvă aceste preparate. Muşchii descoperită.
Auzi, mamă Dumitră, ce spune Ilie, acolo la fereastră, până când zăriam pe Ion;
F O I Ţ A
că ci-că «la ştrejar» sunt stafii... ' el sărea gardul şi venea pe furiş prin fun
— Apoi, or fi, dragul lelii, cc te prinde dul grădinii, ca să nu-1 simţă cânii. Intr’o
pe tine mirarea? seară şedeam la fereastră şi-l aşteptam. Era
Dela Sezetoare. : — Ia mai tăceţi măi, ce dracu vă tot lună, şi umbra casei se întindea ca de aici
(Schiţă originală). . hliziţi ? Cum o fi stafia aceea, mamă Dumitrâ până la poartă! Cum stăm aşa, odată mi-s’a
d-ta ai văzut-o vre-odată? părut c’atn auzit ceva scârţâind, m’am uitat
— Fireşte c’am vezut-o. : la cumpăna fântânii, crezend că poate bate
E o seară liniştită de toamnă. Pe un Ea rîde şiret. Toţi tăceam chitit şi ne văntul: da de unde se pomeneşte ? nici
ţol întins afară dinaintea coşarului ne-am uitam ţintă în ochii ei mari şi blânzi;, luna frunza nu se clătina, şi atunci mi-am adus
strîns câţiva băetani din sat sg mai rîdem îi batea drept în faţă. Frumoasă treime să aminte că sub pridvor, chiar sub locul unde
cu cele fete, şi fiindcă mârţite ni-s slobode, fi fost ffiama Dumitra, în t zilele ei. Ea ştie stăm eu, era pivniţa... mai ştii ? zic, poate
desghiocăm bucuros păpuşoii lui badea Ne- '■ ce vrem noi... şi-i place sg povestească; nu umblă,cineva la pivniţă, şi dau eu se me
ctilai Pintea, că-i Român de treabă şi-i să cred să mai fie cineva pe lume care se' uit, da . cam cu frică... Doamne, uite par’că-1
ritor şi ei la nevoile noastre. poată povesti ca ea; tot ce am auzit din văd... un «ciohodar» înalt, chipoş, eşia din
— Şezi mamă Dumitră, şi pune şi d^ta gura ei, mi-se pare dam văzut aievea. umbra casei, şt unde păşea falnic...
mâna pe ştiulete,, că de' aceea-i şezătoare... — Ii Cam mult ‘ de-aturiei, . eram , fată x — Ce-i «ciohodar», mamă Dtimitră?
ori vrei se ne zugrăveşti? ' aşa ca de vre o 18 ani şi slujam la boeru • -— Ei, ce să fie?'Un ciohodar, un slu
— Ei bată-te, că diştept te-a mai a- cel bătrân, în‘ casele vechi... voi nu le-aţi jitor domnesc... Străluciau fireturile pe el, de
les... fă mai hăis Mara,ndo... ia împinge ho- apucat; şi, aveam şi eu, chipurile, un ibov îţi luau văzu, şi par’că plutea pe o apă, aşa
borocu cela încoace, măi ţică... încet să nu nic în sat... Ce te uiţi aşa, piciule ? Vezi de mergea de lin, l-am văzut bine cum a eşit
dai de şugubină. ' 1 treaba, ce asculţi tu la vorbele noastre?... din umbră, şi dp ce se depărta în bătaia
•— Da Nică nu vine ? Seara, după-ce se culcau toţi, eu me duceam lunei, creştea tot mai înalt, mai înalt, până
— Ii de straje la primărie. ’ binişor,în pridvorul din spatele casei sistam ce nu s’a mai desluşit dintre copaci... tre-
