Page 3 - Bunul_Econom_1902_07
P. 3

Nr.  7                                             BUNUL  ECONOm                                                      Pag.  3

            Roşa!a  pielei  se  arată  îndată-ce o-   grăsime  este  greu  de  mistuit  din  par­  P en tru   licen ţa   de  a  p rod u ce tu ­
                                                                                              tu n   rugai ea  sau  înştiinţarea  spre  acest scop
       mul  lucrează  sub  razele  soarelui şi după   tea  unui  stomac  slab;  pe  când  tocătu-   trebue  trimisă  până  la  31,  Decemvrie  a  anu­
       ce  s’a  arătat,  ea  nu  se  mai  retrage  u-   rile  de  carne  neprăjite  în  grăsime  ori   lui  premergător  la  antistia  comunală.  (Art.
                                                                                              de  lege  XLIV  §  7  din  anul  1887).
       şor. * Roşâla  pielei  pelagroşilor  şe  înso­  ferte,  din  contră  sunt  cu.  atât  mai bune
       ţeşte  de  mâncărime,  de usturime şi dacă   pentru  stomacuri  slabe  şi  pe  timpuri
       bolnavul  se  scarpină  şi  continuă  de  a   de' boale  de  stomac,  cu  cât  ele  se  in­      DIVERSE
       se  expune  la  soare,  pe  pielea  roşită se   troduc  între  dinţi  mai  merunţite.
       arată  beşicuţe,  unele  mai  mari,  altele                                                 Ajutorarea micilor industriaşi austriaci.
       mai  mici,  care  samânâ  cu  cele-ce  se        In   contra  influentei.  Pentru  a   Consiliul  austriac  pentru  desvoltarea  indus­
                                                                 1 . '  ^
                                                         •.-, I  ;
                                                                                         ■
                                                                             ’
                                                                         J.
       produc  după  o  arsură cu  apă  fiartă spre   ne  feri  de  influenţă,  cel  mai  de  căpe­  triei,  într’una  din  şedinţele  sale  din  urmă
       pildă.  Mai  târziu  creapâ,  ear  crepătu-   tenie  lucru  este,  ca  se  avem  un  traiu   între  altele  s’a  ocupat  şt  cu  chestia  împăr­
                                                                                              ţirii  de  împrumuturi  şi  uneltelor  de  lucru
       rile  merg  adânc  în  piele,  formând  şan­  regulat,, picioarele  s£  le  ţinem  uscate şi   pe  seama  micilor  industriaşi.  Deoare-ce  în
       ţuri  cu  margini  groase  şi  în  fundul  lor   la  căldură  şi  s£  ne  ferim  de  rdcire.  timpul  din  urmă  e  temere,  ca  nu  cumva
                                                                                              fabricile  de  păpuci  etc. din  America,  cari lu­
       se  vede  rană.  Peliţa  de  pe buze  la  unii                                         cră  cu  un  sistem  nou  de  maşinării  să-şi  îp-
       suferinzi  este,  alburie,  par’că  ar  fi  opă­  A dvocatul  poporului.               troducă  Lbr căţele  lor  în  Austria  şi  astfel
                                                                                              să  concureze  cu  industria  de  această  branşă
       rită;  la  alţii  pare  uscată.  La unii  dure­                                        din  lăuntru  â  ţerii,  -Ministrul  de  comerciu,
       rea  de  gură  şi  usturimea  sunt  atât 'de    L a   caş  d e  boa lă   a  servitorilor,  pen­  secţia  industrială,  a' studiat  chestia  şi  aceste
                                                  tru  transportarea  acelora  la  spital  şi  alte   maşinării  de  sistem  nou  vor  fi arătate  şi  cu­
       pronunţate,  că  nu  pot  mânca.  Unii  au
                                                  cheltueli  ce  se  mai  fac pentru med cină, cură   noscute  la  cursurile  industriale  şi  în  depo-
       rîgăituri,  alţii  dureri  de  cap  şi  şira  spi­  etc., le  plăteşte  stăpânul  până  la  30  de  zile,   situl  de -.'maşinării,  micilor  industriaşi. •
       nării,  care  se  resfrânge  prin  mâni  şi   dacă  morbul  l-a  căpătat  servitorul servind la   In  fine  consiliul  a  votat  împr umuturi
                                                  stăpânul  seu  15  zile  fără  vina  lui  ori  â 'stă­  şi  unelte  de  lucru  atât  reuniunilor  indus­
       picioare.  Alţii  au  un  fel  de  amorţală,   pânului,  dar  dacă  servitorul  devine  bolnav   triale,  cât  şi  micilor  industriaşi  în  preţ  mai
       aşa  că  poţi  se-i  inţepi  binişor  fără  ca   din  causâ  stăpânului,  atunci  acesta  e  res­  mare  de  100.000  coroane.   ,
                                                  ponsabil  despre  purtarea  tuturor cheltuelilor
       s£  simţâ.
                                                  ce  vin  îna nte  până  la  deplina  însănătoşare   Cum  se  pot  păstra strugurii.  Strugurii
            Tulburările  de  nervi  mai nu se văd   a  acestuia.  Insă  . dacă  servitorul  pe  timpul   cari  voim  a-i  ţinea  peste  iarnă  sau  timp mai
                                                  îmbolnăvirii  nici  decât  sau  barem  cel  puţin   îndelungat,  nu  trebue  să  se  culeagă pe timp
       decât  dela  al  doilea  an.
                                                  , 15  zile  nu  a  servit  la  stăpânul  seu  sau  s’a   ploios,  ci  pe  timp  uscat  şi  senin,  cu  soare.
            Dacă  nu  se  iau  măsurile  de  lipsă,   îmbolnăvit  din  vina  lui  însuşiri atunci  servi­  Când  îi  legăm  pe  rude  să  fim  cu  băgare de
                                                  torul,  sau  în  cas  de  sărăpte  ai  lui  (părinţii,   seamă,  ca  să-i  legăm, cu  cotorul  în  jos.  Ru­
       un  pelagros  sufere  ani  de  zile  şi  ter­
                                                  copiii,  ori  nepoţii)  vor  purta  clieltuelile  de   dele  cu  strugurii  îi  scoatem  afară  la  soare
       mină  cu  moartea.            ii   V       îngrijire  precum  şi  altele  ce  mai vin  înainte.   timp  de  o  zi  şi  pe  când  îi aşezăm în cămară
            Căuşele  cari  produc pelagra  in nu­  (Art.  de  lege  XXI  §§  5,  6,  7— 1898).  sau  la  un  alt  loc  potrivit  să-i  afumăm  cu
                                                                                              fum  de  zăhar  preserat  cu  jar.
       meral  următor.                                  D ifte r ita   sau  a n gh in a   este  mor­
                                                  bul  cel  mai. periculos  pentru  copii,  - Caşurile   Contra  umflării  ioalelui  la  vite.  O  bu­
            Carnea  tocată.  Se  zice  adesea:    de  dift rită  trebue  înştiinţate  la  antisţia  co­  cată  de  caş  foarte  vechiu  sau  brânză  veche,
                                                  munală  sau  la  medicul  competent  în  termin   bagă-o  în  grumazii  vitei  bolnave  şi  cum  i-a
       Carnea  tocată  este  rea  .pentru  stomac,
                                                  de  24  ore.  Şi  deoare-ce  morbul  acesta  nu   mers  pe  grumazi  la  vale  i-se  porneşte  foa-
       mai  cu  seamă  pentru  stomac  slab.  Se   toţi  sunt  în  stare  a-1  cunoaşte,  acolo  unde   Iele  şi  scapă  de umflătură.  Sau var ars proas­
                                                  s’aii  ivit  mai  multe  caşuri  de  difteritâ,  sunt   păt  sfărimat' ţinându-se  în  sticle la  loc uScşt,
       mai  zice,  că  în  timpuri  de  epidemie de
                                                  datori  părinţii,.  Că  ori-şi-ce  morburi  ale  co­  4  deca  grame  se  amestecă  cu  jum.  litră  de
       boale  ale  stomacului  şi  ale maţelor car­  piilor  împreunate  cu  înferbinţală  să  le  înşti­  apă  şi  se  toarnă  la  vită  pe  gât;  pentru viţei
       nea  tocată  ar  fi  chiar  primejdioasă.   inţeze  antistiei  comunale»  bri  medicului  în   e  de  ajuns  2  decagrame  de  var.   N
                                                   terminul  sus  citat,  adecă  în  timp  de  24 ore.
       Această  zicetoare  are  lipsă  de  expli­
                                                  (Ord.  min.  de  interne  de  dtto 6  Martie 1893
       care.  Numai  carnea  tocată  şi  prăjită în   nr.  10395).    *
      ,       —   —                         —
                                                  '■  ■■■■   ;   -  ;  ■   .  '■   :!   ...........
       muram  ca  varga;  nu  ştiu  cât  oi  fi  stat  aşa,   —   Ia  bine,  yenia  un  om  bună  oară de   —   Mâne  sară..  la  părintele  Vasile... da
       cu  ochii  într acolo,  că  numai  ear  l-am  văzut   se  uita  cum  se  clădeşte,  şi  atunci  un  meş­  să  ne  mai  spui,  mamă  Dumitră.
       întorcându-se  încet  din  grădină;  luna  îl  bă-   ter  se  dădea  binişor  pe  la  spatele  lui.  şi-i   —   Las’  că  vă  spun,  n’aveţi  grije...
       tea  în  faţă  şi  ochii  îi  sticleau  ca  de  mâţă,   măsura  cu  sfoara  cât  i-sq  lungea  umbra  pe   noapte  uşurică...   (Va  urma).
       avea  o  barbă  lungă  până  la  brâu,  şi  mer­  pământ  şi-i  tăia  lungimea  şi  o  culca  în  zid.
       gea  drept,  milităreşte,  s’a  abătut  puţin  la  ri   —   Ei  şi?  .                                G l u m e .  ■
       fântână,  şi  a  stat  aşa în  loc,  par’că voia Ceva,   —  Si  omul  acela  până  într’un  an  mu­
       apoi  ear  a  pornit,  şi  l-am  vfezut  cum  a  In­  rea,  şi  se  făcea  strigoiu,  şi  venia- în  toate   0   femee  fiind  citată  înaintea tribunalu­
       trat  în  umbră,  am  auzit  uşa  dela  pivniţă   nopţile  de-şi  lua  umbra  de unde  a fost pusă   lui  fu  întrebată  ce  etate  are?  —  35  de  ani,
       scârţâind  binişor,  ştiam  că  e  totdeauna  în­  şi  se  plimba  în  preajma  casei  şi  apoi  ear îşi   răspunse  ea.  Suprins,  îi  observă  judele:  cum
                                                                                              se  poate,  femee?  Acum  cinci  ani  când  ţ’am
       cuiată...  în  seara  aceea  n’am mai  aşteptat pe   ducea  umbra  la  loc  şi  se  făcea  nevăzut.
                                                                                              pus  aceiaşi  întrebare,  mi-ai  dat tot  acest răs­
       Ion,  m’am  dus  să  mă  culc  şi  toată  noaptea   —   Da  eu  am  auzit  că  vine  noaptea la   puns.  „Da,  domnule  judecător,  aşa  este“,
       m ’am  gândit  la  ciohodar  şi  n’am  închis   om  când  doarme  şi-i  suge  sângele  strigoiul,  zise femeia, eu nu am objiceiuî să  schimb vorba,
       ochii  până  în  ziuă,  de  frică...             —   Aş,  astea-s  vorbe  de-a  oamenilor.  eu nu vorbesc,  azi într’un  fel si mâne altfel.
                                                                                              1  '  ' V  .ri   ■   *   ■’.■■■■■■
            A  doua  zi  i-am  spus  boerului  că  au   —   Şi  nu  mai  poţi  adecă  să-l  goneşti
                                                                                                   O  servitoare  care  era  să  se  mărite,
       stafie  casele  şi  boerul  a  dat  din  cap  şi  a   dela  casă?,   .   ri  1
                                                                                              nu  ştia  să  cetească,  însă  voia  să  ascunză
       zis  că  ştie..                                 —   Ba  da,  te  duci  la  biserică  şi  des-
                                                                                              logodnicului  şi  acest  defect.  Odată  însă
           ' —   Şi  oare  dela  ce  să  se  tragă  asta,   gropi  mortul  care  se  face  strigoiu  şi-i  baţi
                                                                                              ducându-se  la  biserică  cu  dânsul,  ea  des­
       mamă  Dumitră ?                            un  ţăruş  drept  prin  inimă şi  numai  aşa scapi
                                                                                              chise  cartea  ei  de  rugăciune  şi-o  ţinea  în­
            —-  Apoi  măi  băieţi,  când  se  ridica  o   de  el...  Hai,  fetelor,  sculaţi  că-i  târziu...  ian
                                                                                              toarsă.  „Pentru  D-zeu“,  îi  ziee  logodnicul
      casă  mare  înainte  vreme,  se  lua  umbra  u-   auziţi,  cântă  cocoşii.
                                                                                              „cum  ceteşti, nu  vezi  că  ţii  cartea întoarsă ?“
       nui  om  şi  se  punea  în  zid,  ca  să  fie  casa   A  trebuit  să  le  ducem  noi  pe-acasâ,
                                                                                              Ea  vrând  şă  > se  scuze  zise:  „Ştiu,  dar  eu
       trainică...                                că  libera  frică.  Şi  mereu  le  speriam.   «Uite
                                                                                              totdeauna  o   ţin  aşa,  căci  sunt  stângace/1
            —   Cum  i-se  lua  umbra ?        sl a fia!»
   1   2   3   4   5   6   7   8