Page 3 - Bunul_Econom_1902_07
P. 3
Nr. 7 BUNUL ECONOm Pag. 3
Roşa!a pielei se arată îndată-ce o- grăsime este greu de mistuit din par P en tru licen ţa de a p rod u ce tu
tu n rugai ea sau înştiinţarea spre acest scop
mul lucrează sub razele soarelui şi după tea unui stomac slab; pe când tocătu- trebue trimisă până la 31, Decemvrie a anu
ce s’a arătat, ea nu se mai retrage u- rile de carne neprăjite în grăsime ori lui premergător la antistia comunală. (Art.
de lege XLIV § 7 din anul 1887).
şor. * Roşâla pielei pelagroşilor şe înso ferte, din contră sunt cu. atât mai bune
ţeşte de mâncărime, de usturime şi dacă pentru stomacuri slabe şi pe timpuri
bolnavul se scarpină şi continuă de a de' boale de stomac, cu cât ele se in DIVERSE
se expune la soare, pe pielea roşită se troduc între dinţi mai merunţite.
arată beşicuţe, unele mai mari, altele Ajutorarea micilor industriaşi austriaci.
mai mici, care samânâ cu cele-ce se In contra influentei. Pentru a Consiliul austriac pentru desvoltarea indus
1 . ' ^
•.-, I ;
■
’
J.
produc după o arsură cu apă fiartă spre ne feri de influenţă, cel mai de căpe triei, într’una din şedinţele sale din urmă
pildă. Mai târziu creapâ, ear crepătu- tenie lucru este, ca se avem un traiu între altele s’a ocupat şt cu chestia împăr
ţirii de împrumuturi şi uneltelor de lucru
rile merg adânc în piele, formând şan regulat,, picioarele s£ le ţinem uscate şi pe seama micilor industriaşi. Deoare-ce în
ţuri cu margini groase şi în fundul lor la căldură şi s£ ne ferim de rdcire. timpul din urmă e temere, ca nu cumva
fabricile de păpuci etc. din America, cari lu
se vede rană. Peliţa de pe buze la unii cră cu un sistem nou de maşinării să-şi îp-
suferinzi este, alburie, par’că ar fi opă A dvocatul poporului. troducă Lbr căţele lor în Austria şi astfel
să concureze cu industria de această branşă
rită; la alţii pare uscată. La unii dure din lăuntru â ţerii, -Ministrul de comerciu,
rea de gură şi usturimea sunt atât 'de L a caş d e boa lă a servitorilor, pen secţia industrială, a' studiat chestia şi aceste
tru transportarea acelora la spital şi alte maşinării de sistem nou vor fi arătate şi cu
pronunţate, că nu pot mânca. Unii au
cheltueli ce se mai fac pentru med cină, cură noscute la cursurile industriale şi în depo-
rîgăituri, alţii dureri de cap şi şira spi etc., le plăteşte stăpânul până la 30 de zile, situl de -.'maşinării, micilor industriaşi. •
nării, care se resfrânge prin mâni şi dacă morbul l-a căpătat servitorul servind la In fine consiliul a votat împr umuturi
stăpânul seu 15 zile fără vina lui ori â 'stă şi unelte de lucru atât reuniunilor indus
picioare. Alţii au un fel de amorţală, pânului, dar dacă servitorul devine bolnav triale, cât şi micilor industriaşi în preţ mai
aşa că poţi se-i inţepi binişor fără ca din causâ stăpânului, atunci acesta e res mare de 100.000 coroane. ,
ponsabil despre purtarea tuturor cheltuelilor
s£ simţâ.
ce vin îna nte până la deplina însănătoşare Cum se pot păstra strugurii. Strugurii
Tulburările de nervi mai nu se văd a acestuia. Insă . dacă servitorul pe timpul cari voim a-i ţinea peste iarnă sau timp mai
îmbolnăvirii nici decât sau barem cel puţin îndelungat, nu trebue să se culeagă pe timp
decât dela al doilea an.
, 15 zile nu a servit la stăpânul seu sau s’a ploios, ci pe timp uscat şi senin, cu soare.
Dacă nu se iau măsurile de lipsă, îmbolnăvit din vina lui însuşiri atunci servi Când îi legăm pe rude să fim cu băgare de
torul, sau în cas de sărăpte ai lui (părinţii, seamă, ca să-i legăm, cu cotorul în jos. Ru
un pelagros sufere ani de zile şi ter
copiii, ori nepoţii) vor purta clieltuelile de dele cu strugurii îi scoatem afară la soare
mină cu moartea. ii V îngrijire precum şi altele ce mai vin înainte. timp de o zi şi pe când îi aşezăm în cămară
Căuşele cari produc pelagra in nu (Art. de lege XXI §§ 5, 6, 7— 1898). sau la un alt loc potrivit să-i afumăm cu
fum de zăhar preserat cu jar.
meral următor. D ifte r ita sau a n gh in a este mor
bul cel mai. periculos pentru copii, - Caşurile Contra umflării ioalelui la vite. O bu
Carnea tocată. Se zice adesea: de dift rită trebue înştiinţate la antisţia co cată de caş foarte vechiu sau brânză veche,
munală sau la medicul competent în termin bagă-o în grumazii vitei bolnave şi cum i-a
Carnea tocată este rea .pentru stomac,
de 24 ore. Şi deoare-ce morbul acesta nu mers pe grumazi la vale i-se porneşte foa-
mai cu seamă pentru stomac slab. Se toţi sunt în stare a-1 cunoaşte, acolo unde Iele şi scapă de umflătură. Sau var ars proas
s’aii ivit mai multe caşuri de difteritâ, sunt păt sfărimat' ţinându-se în sticle la loc uScşt,
mai zice, că în timpuri de epidemie de
datori părinţii,. Că ori-şi-ce morburi ale co 4 deca grame se amestecă cu jum. litră de
boale ale stomacului şi ale maţelor car piilor împreunate cu înferbinţală să le înşti apă şi se toarnă la vită pe gât; pentru viţei
nea tocată ar fi chiar primejdioasă. inţeze antistiei comunale» bri medicului în e de ajuns 2 decagrame de var. N
terminul sus citat, adecă în timp de 24 ore.
Această zicetoare are lipsă de expli
(Ord. min. de interne de dtto 6 Martie 1893
care. Numai carnea tocată şi prăjită în nr. 10395). *
, — — —
'■ ■■■■ ; - ; ■ . '■ :! ...........
muram ca varga; nu ştiu cât oi fi stat aşa, — Ia bine, yenia un om bună oară de — Mâne sară.. la părintele Vasile... da
cu ochii într acolo, că numai ear l-am văzut se uita cum se clădeşte, şi atunci un meş să ne mai spui, mamă Dumitră.
întorcându-se încet din grădină; luna îl bă- ter se dădea binişor pe la spatele lui. şi-i — Las’ că vă spun, n’aveţi grije...
tea în faţă şi ochii îi sticleau ca de mâţă, măsura cu sfoara cât i-sq lungea umbra pe noapte uşurică... (Va urma).
avea o barbă lungă până la brâu, şi mer pământ şi-i tăia lungimea şi o culca în zid.
gea drept, milităreşte, s’a abătut puţin la ri — Ei şi? . G l u m e . ■
fântână, şi a stat aşa în loc, par’că voia Ceva, — Si omul acela până într’un an mu
apoi ear a pornit, şi l-am vfezut cum a In rea, şi se făcea strigoiu, şi venia- în toate 0 femee fiind citată înaintea tribunalu
trat în umbră, am auzit uşa dela pivniţă nopţile de-şi lua umbra de unde a fost pusă lui fu întrebată ce etate are? — 35 de ani,
scârţâind binişor, ştiam că e totdeauna în şi se plimba în preajma casei şi apoi ear îşi răspunse ea. Suprins, îi observă judele: cum
se poate, femee? Acum cinci ani când ţ’am
cuiată... în seara aceea n’am mai aşteptat pe ducea umbra la loc şi se făcea nevăzut.
pus aceiaşi întrebare, mi-ai dat tot acest răs
Ion, m’am dus să mă culc şi toată noaptea — Da eu am auzit că vine noaptea la puns. „Da, domnule judecător, aşa este“,
m ’am gândit la ciohodar şi n’am închis om când doarme şi-i suge sângele strigoiul, zise femeia, eu nu am objiceiuî să schimb vorba,
ochii până în ziuă, de frică... — Aş, astea-s vorbe de-a oamenilor. eu nu vorbesc, azi într’un fel si mâne altfel.
1 ' ' V .ri ■ * ■’.■■■■■■
A doua zi i-am spus boerului că au — Şi nu mai poţi adecă să-l goneşti
O servitoare care era să se mărite,
stafie casele şi boerul a dat din cap şi a dela casă?, . ri 1
nu ştia să cetească, însă voia să ascunză
zis că ştie.. — Ba da, te duci la biserică şi des-
logodnicului şi acest defect. Odată însă
' — Şi oare dela ce să se tragă asta, gropi mortul care se face strigoiu şi-i baţi
ducându-se la biserică cu dânsul, ea des
mamă Dumitră ? un ţăruş drept prin inimă şi numai aşa scapi
chise cartea ei de rugăciune şi-o ţinea în
—- Apoi măi băieţi, când se ridica o de el... Hai, fetelor, sculaţi că-i târziu... ian
toarsă. „Pentru D-zeu“, îi ziee logodnicul
casă mare înainte vreme, se lua umbra u- auziţi, cântă cocoşii.
„cum ceteşti, nu vezi că ţii cartea întoarsă ?“
nui om şi se punea în zid, ca să fie casa A trebuit să le ducem noi pe-acasâ,
Ea vrând şă > se scuze zise: „Ştiu, dar eu
trainică... că libera frică. Şi mereu le speriam. «Uite
totdeauna o ţin aşa, căci sunt stângace/1
— Cum i-se lua umbra ? sl a fia!»
