Page 6 - Bunul_Econom_1902_07
P. 6
; Pag. 6. , BUNftL .EGPSOM • , . . . ~ • Nr. 7
pentru construirea noului balon, chiar şi mi ,.Revista Ilustrată'1, redactor Dr. V ie or
nisterele de râ.'iboiu şi de instrucţiune pu Onişor. Nr. 3 a apărut cu următorul bogat
blică a contribuit cu sume mari de bani şi şi variat cuprins: I ubi r i (poesie) de V. B.
AsentSrile in comitatul Hunedoarei. In acum se lucrează la fabricarea aerostatului. Muntenescu, O m f e r i c i t (novelă) de Ion
Geoagiu se vor ţinea asentările la 1, 2 şi 3 Balonul e de roătasă şi are forma unei ţi Pop Reteganul, D in v e a c u l nou (poesie)
Martie; în Orăşţie-oraş la 20, jurul la 21 şi garete; lungimea lui va fi de 35 metri, ear de Alexandru Aciu, P a t r u z e c i d e mii de
22; în Baia-de-Criş Ia 6, 7 şi 8; îfl Brad la diametrul de 6 metri. Cu acest halon se f r a n c i (istorisire) de E. Legouvâ, trad. de
10, 11 şi 12; în Ilia la 15, 17, 18 şi 19; în crede că se poate pluti în aer, ; cinci ore în Miţi Victoria Onişor, A d e v ă r a t u l n o r o c
Deva-oraş la 24; jurul la 20,/ 21 şi 22; în continuu cu o iuţală de 20 chim. pe oră. (iheditaţiuni) de Niţu. L a Crăci un, La
Hunedoara-oras la 12 Aprilie; jurul !a 14 şi Primele experinţe s’au făcut la sfîrşitul anului. A n ul; nou (datine) de Andrei, C ir i p i
15; în Haţeg-oraş la, 19; jurul la 16, 17 şi tii ri (câteva reflexii inofensive) de Mefisto,
18; în Petroşani la 21, 22 şi 28; în Pui la Împăratul Iaponiei şi-a pus de gând sâ Cronica, Desîegări de ghicituri, Ghîcitură (şa
se facă ministru de lucrări publice. Pentru
29 şi 30. radă) de Sili, Ghîcitură de şach de Vasile
• a putea însă ocupa acest post pe basa de Moldovan, Posta Redacţiunii. llustraţiuni o-
' Necrolog, Primim următorul anunţ fu cualificaţiun.e, nu numai pe basă că e fecior riginale: Perde vara, Un Evreu, Plante a-
nebru: Iustina Olariu născ, Popovici-Bârcianu de împărat, a plecat în străinătate să stiir puatice. «Revista Ilustrată» e cea mai ief
ca soţie, dimpreună CU Delia, tivju, Elvira dieze. Şî s’a dus chiar îh America, în ţeara tină revistă românească pentru familii. Are
şi Mârioara Olăriu ca fiiu şi fiice, prepuiu şi muncii serioasă şi intensivă. Acolo şi-a -în de colaboratori pe cei mai buni scriitori dela
numeroasele rudenii au durerea u aduce la ceput studiile intrând ca simplu lucrător îh-, noi, redactarea e foarte îngrijită. Apare Ia
cunoştinţă, că prea iubitul lor soţ, părinte, eţc. tr’o fabrică de maşinării în Pcnsilvania. Un 1 şi 15 a fiecărei luni. Abonamentele se fac
Dr. Nicolae Olari», advocat, referent consi an de zile va sta acolo,, câ să înveţe, mese la Administraţie în Bistriţa. Strada Lemne
storial, fiscal în consistorul metropolitan, se ria niechaniceî, si în acest timp va participa lor 44. O recomandăm în atenţiunea pu
cretarul fundaţiunii Şaguna şi â tipografiei si la cursurile de seară ale lucrătorilor. După blicului. v
archidiecesane, deputat sinodal, după scurte un an va putea începe studiile technice, pu
dar grele suferipţe a adormit în Domnul,? tând a se reîntoarce acasă numai după-ce-şi „Convorbiri Literare'* rr. 2 are următo
Marţi în 5/18 Februarie 1902 în etate de va fi câştigat diploma de inginer. Până a- rul cuprins: St. O. Iosif: A fost odată (poe
56 anj. Rămăşiţele pământeşti ale defunctu tunci n are să ţină seamă că e fecior de îm sie). G Murnu: Homer, lliada, cântul V (ur
lui se vor aşeza spre vecinică odichnâ Joi părat, şi pentru-ca aceasta şă-i succeadă mai mare). G. Munteanu-Murgoci: Excursiuni în
1 în 7/20 Februarie a. c. la 3 ore d. a. în ci- uşor, a schimbat şi modul seu de ţraiu de Carpaţi, I. Munţii Lotrului, Peştera din Tîr-
miterul gr.-or. din Sibiiu, suburbiul/Iosefin. până acum, încuartirându-se la o familie de novu-mic. N. Iorga: Istoria lui Mihaiu Vi
Rugaţi-vă pentru ell Sibiiu, 5/18 Februarie lucrător sărac, şi luând chiar şi viptul aşa teazul, Cap- L Familia lui Mihai Viteazul.
1902 — Trimitem întristatei familii Condo- cum vieţucsc lucrătorii. ' Biroin: Organisarea şi naţional isarea meserii
lenţele noastre. '' . * lor (studiu). I. Bogdan : Lucrările filologice
#
Prima femeie profesor asistent. Corpul ale dlor I. Bărbulescu şi I. Bianu (dare de
Striviţi de pământ. In comuna Sebeşul-
profesorilor de medicină dela universitatea seamă). N. Iorga; Un tinăr învăţat român:
mic (corn. Hunedoarei) săpau doi Oameni un
din Budapesta a angajat pe d-şoara Dr. Lea Dr. Uie Bărbuh seu (critică). N. Iorga, G.
mormânt pentru nevasta moartă a ingine
Lorând asistentă la catedra pentru boalele Bogdan-Duică: Comunicări mărunte.
rului dela cariera de peatră de-acolo. Când *
de copii. Ea e prima femeie în Ungaria, ad
au fost aproape gata, s’a surpat pământul
misă la postul de prof. asistent. Darnl bogat al lui Dumnezeu. O fe
peste ei şi ’i-a înăbuşit. In loc de o înmor
meie sârbă cu numele MariţaVeda din Osoj
mântare au fost trei,
* 0 trupă deţ sfidaţi degerată. In 23 Iar a dat vieaţă la 6 gemeni. Mariţa Veda e so
Cununii Dl Ioan Dregan, înv. gr.-cat. nuarie plecase o trupă de 210 soldaţi din ţia preotului sârb din Osoj. Băieţii, sunt.
tn Romos şi-a sărbat, cununia cu d-şoara oraşul Ampiji (îh partea nordică a Iaponiei) foarte mici, dar toţi sunt sănătoşi. Preotul,
Saveta Nistor Nacu din Vaidei la 23 Febr. sub comanda unui maior, dar pe drum fiind se înţelege, a fost foarte surpr ns de această
n. a. c. în Vaidei. ' ajunsă de viscol s’a rătăcit şi afară de unul bucurie familiară şi e mai ales îngrijat de
— Di Petru Cinder diri Geo^giu/şba săr- singur toţi ceialajţf s’au prăpădit de foame botezarea copiilor, ce-i va da mult de lucru.
bat cununia la 23 Febr. n. a. c. cu d-şoara şi de ger. \ Mama e trecută peste ori-ce comedie.
r . - ' *
Elena Stoica din Renghet.
— Aleman Costea din Tilişca ,şi Paras- Exportul şi importul galiţelor. Ce co ' prinţ poet. Un concurs de poesie a
moară zace în cultura galiţelor ne dovedesc fost organisat de curând de cătră academia
chiva Goşa din Săbşte şi-au sărbat cununia
datele statistice despre exportul şi importul din Atena. Prinţul premiu a fost acordat în
la 23 Febr. n. a. c.
lor în anul 1900. Din Ungaria s’ău vândut unanimitatp unei comedii întitulate «Refor
Sâ fie întrun cias cu noroci
în străinătate 6 mii. 400.000 găini în preţ matorii», despre care se asigură că are părţi
„Reuniunea nodalilor rom- din Sibiiu*, de 6 mii. 800.000 cor., 202 mii gâşte în strălucite., >
arangiază o produCţiUBe publică împreunată prâţ de 830 mii cor., 476 mii (raţe în'preţ Apterul lâureat este prinţul Nicolae, al
cu cântări, declamaţiune şi joc, cu concur de 905 mii cor. Afară de acestea s’au mai treilea fiiu al regelui Greciei. Revelaţiunea
sul d-şoarelor Olivia Bardoşi, Elena Cunţan exportat şi alte galiţe, precum şi de cele aceasta â fost primită cu mare entusiasm,
şi Eugenia S monescu, Duminecă la 23 Fe tăiate gata, apoi 420.897 m. m. ouă în preţ dar fără surprindere, deoare-ce se ştie câ
bruarie n. a. c. în sala cea mare dela «Ge- de zece mii. cor. etc. Scoţând venitul eşit tinărul prinţ posedă un remarcabil talent de
sellschaftshaus». Dirigent de coruri Candid din acest ram al economiei, căpătăm suma poet şi scriitor.
Popa. O parte a eventualului venit curat e de 67 mii. cor. încassâte de cei-ce se ocupă
destinată fondului văduvelor şi orfanilor me cu cultura galiţelor. Bibliotecă, românească. La Geneva (Svi-
seriaşilor români. . * - * ţera) s’a format o bibliotecă română, care
V \ poartă- graţiosul nume al pseudonimului M..
Cutremur dă pătoent îngrozitor s’a pe
Un nou balon dirigiabil. Ziarele italiene trecut Sâmbătă la Semala, în Persia. Mul S._ Reginei României. Biblioteca era de mult
vestesc inventarea unui nou sistem de ba ţime enormă de case s’au prăbuşit, aşa că aşteptată de studenţii români, căci ea va în
lon de contele Almerico, care de 50 de ani în oraşul întreg abia au rămas 15— 20 case treţinea întrucâtva entusiasmul şi dragostea
studiază problema navigaţiunii aeriene şi se locuibile. • De sub ţuine s’au scos până acum de ţeară prin publicaţiile şi ziarele ce se
prepară acum a-şi pune îndelungatele studii peste 600 cadavre, ear fără adăpost au ră vor ceti şi pe cari nu şi-le pot procura fie
în experinţe practice. O societate de acţiuni mas 25.000 oameni. care în parte.
» ’a format spre a constitui capitalul de lipsă * *
