Page 7 - Bunul_Econom_1902_07

Nr. i BUNUL ECONOM. /. . / ,. : . Pag, 7

Averea lui Eockefellen Un ziar din New- 98—1902. vâgrh. sz. . 1
York dă cetitorilor şei lista exactă şi com­ pentru  R V E R E S I H 1RDETM ENY
pletă a averii lui Rockefeller, supra numit:
Alulirt birdsâgi vegrehajtd az 1881.
«Regele petrolului». Februariu..;
Capitalul acestui om se ridică la suma evi LX. L-cz. 102. §-a ertelmâben ezennel
Ţinerea sinodului protopresbiteral ordi- kdzhirrâ teszi, hogy a dâvai kir. tSrvâiiyszâk
de 1250 mii. frattci,' aducând un venit anual nâriu. (§. 45. Statutul organic). 1901. evi 12,372 szâmu, vâgzese kovetkeztâ-
de 62 mii. şi juni. 1 Dela 25—28 Februariu un termin pen­ ben Dr. Suciu Gâbor (lgyvâd ditai kâpviselt
tru depunerea examenului de cualificaţiune „Hatiegana“ takarekpânztâr javâra Predany
Pe lângă aceasta mai are 200 de va­
preoţească. /(Nr. §9 pţot. sinod, , arch. din Miklos s. t. tustyai lakosok ellen 486 kori
poare, 70000 cară de mărfuri jşi 3500 va­
1878. Vezi şi August). - ; " s jâr. erejâig 1902. âvi januâr ho 21-en
goane de* căi ferate. Are sub ordinile sale 28 februariu, terminul pentru depu­ foganatositott kielâgitâsi vâgrehajtâs utjân le
27.500 oameni şi controlează venitul a trei nerea examenelor de pe cursul III. pedago­ âs feifil foglalt âs 3350 kor. becsiilt kdvet-
sute de mii persoane, a căror avere variază gic pe cale particulară. kez6 ingdsâgok u. m.: szarva<marhâk, szena,
szilva âs disznok nyilvânos ârveresen el-
între 25.000 franci şi 25, mii. ,E proprietarul
adatnak.
celei mai mari companii de căi ferate ame­ Cursul pieţii din Budapesta Mely ârverâsnek a hâtszegi kir. jârâs-
ricane şi e interesat în toate celelalte. Po­ birdsâg 1902. evi V. 32/2 szâmu vâgzâse
sedă trei mii chilometri de conducte de pe- - în 18 Febr. 1902 n. • folytân 486 kor. tdkekdvetelâs, ennek 1901-
troleu. per 50 klgri ăvi mârezius hd' 21 napjâtdl jârd 6°/o karriâ-
. , * ■ - - Grâu . . . . cor. 9.50 până la 9-65 tai, x/*4/« vâltd dij es eddig Osszesen 79 kor.
Un Crrec bogat, Panaiot Viliaros, a mu­ Săcară . . . . . » 7.80 * - > • 7-85 80 fill.-ben biroilag mâr megâllapitott kdlt-
Cucuruz . . . » 5.10 ■ » ' * . 5.20 săgek erejâig Tustya kozsâg hâzânâl leendd
rit în Atena, testând întreaga avere, vre-o eszkdzlâsâre 1902. âvi mârezius ho 3 napjd-
Ovăs . . . . . . » 7.50 * ’■ 7.65
120 mii.'pentru scopuri publice. E intere­ nak delelbtti ii ordja hatâriddUl kitflzeţik
Fasole . . . » .—* *1 ' » — •—
sant, că acet Croesus abia ştia să scrie şi Mazăre . . . . . » ‘ 6- — » '». 6.50 âs ahhoz /a venni Şzândâkozdk qly megjegy-
să cetească şi s’a îmbogăţit din comerciU, Fân . . . . . . » 2.80 » > 3 — zâssel hivatnak meg, hogy az erintett ingd­
de care s’a apucat la vîrsta de 40 ani. In Mohor . . . . . » 2.75 ? ' » 2.90 sâgok Şz 1881. evi LX. L-cz. 107. . âs 108.
Hirişră ' . . . . . » 4.50 I ' >./ 5‘— §-a ertelmeben kâszpânzfizetâs mellett, a
40 de ani cât a urmat cu negustoria, a strîns j: '•
Unsoare .;/. . » 54.— > »V' 5450 legtdbbet igârdnek szttksâg eseten becsâron
avere, deşi el a mai cheltuit mult pentru aiul is el fognak adatni. V
Slănină . . . . . |» ; 45.— ” > 4550
scopuri culturale. Intre altele a (clădit la Amennyiben ăz elârverezehdd ingdsâ-
Atena monumentalul museu şi bibliotecă- gokat mâsok is le âs felulfoglaltattâk, âs
6aliadiariiil sept@mâ,nii Arecliiu şi nou. azokra kielâgitâsi jogot nyertek volna, ezen
ârverâs az 1881. âvi LX. t.-cz. 120. §. ertel-
Duna. Fiului pă răsit, ev. Luca, c. 15, g. 5, v. 5 mâben ezek javâra is elrendeltetik, errdl
CALENDARUL ECONOMIC. ârtesittetnek.
D u m . 10 S. M . H a ra la m b ie 28 Eberhard Keît Hâtszegen, 1902. âvi februâr hd
7 napjân. - ' '
Luni 11 S. M. Vlasie 24 Matias ; SsentmiklosJ Andrds,
Ce se fa cem în fe b r u a r ie ? Marţi 12 G. P. Maletie >'4 2o Victor 1 —1 (22) kir. bir. vâgrehatjâ.
Mere- 13 C. P. Mârtinian 26 Claudius
Cerne bucatele de • sămânţă. Cară şi Joi , 14 C. P. Axentie 27 Leander
împrăştie* gahoiul, /ca pe când se desghiaţă, Vineri 15 S. Ap. Onisim 28 Roman
zama lui să între în pământ. Când timpul e 97-^1902. văgrh. sz. ■:
Sâmb. 16 S. M; Pamfil 1 L. 1. Mart.
frumos, începe aratul dacă pământul e po­
trivit spre acest scop. De n’ai făcut în Ia­ ‘ Â R V E R E S I H IR D E T M fiN Y
nuarie, adună acum neaua în jurul pomilor. , Tîrgarile din Ungaria, Transilvania şi Bănat. / Alulirdt birdsâgi vegrehajtd az 1881.
Curăţeşte livezile da muşuroaie; petri şi mă­ âvi LX. L-cz. 102, §-a ârtelmâben ezennel
răcini şi pe unde locul e gol, samănă iarbă. Dela 24: Febr. — 1 Mart.U//' kdzhiţrâ ^eszi, hogy a devai kir. tdrvânyszâk
Lasă berbecii la oile ce vrei să fete în Iu­ 1901. evi 12679 szâmu vâgzâse kdvetkezţâ-
lie şi le păzeşte să nu bea apă de pe neauă, 24. Borşa. Cincul-mare. mare. / Dej. ben Dr. Suciu Gâbor tigyved âltal kâpviselt
căci, cele de a fata pierd mielul, ear celor Crişpatak. Şomcuta-mare „Hatiegana“ takarekpânztâr javâra Predâny
fătate Inse strică laptele. Taie mlădiţe dă Mercurea. Cic. 1, Mărite Abrud Miklds s. t. tustyai lakosok ellen 300 kor.
altoit din partea despre miază-zi a pomilor Cristiorul săc. Aradul-nou. Bruin. s jâr. erejeig 1902j âvi jânuâr hd 21-en
cari sunt sănătoşi, le împlântă în năsip ori’ 25. Belitt. Diciii-Sân-Mărtin. , foganatositott kielâgitâsi vâgrehajtâs utjân Ie
pământ umed până la folosinţă. Sfirşeşte cu­ 26. Eleşd. . Draş. Lechinţa. es felul foglalt es 3060 kor. becsUlt kdvet-
răţirea pomilor de omide şi când timpul ă Sepsi-S.-Gebrgiu. Piscolt. Răşinari. kezd ingdsâgok u. m.: szarvasmarhâk, szena,
frumos, poţi sădi pomi. Curăţeşte altoii mai 27. Becicherecu- Zlagna. disznok âs lovak nyilvânos ârverâsen el-
tineri de crengile netrebnice, ca să crească adatnak. " ' '
frumoşi, ear pe cei bătrâni ’ de toate necu­ ; Mely ârverâşhek a hâtszegi kir, j ârâs-
răţenii e. Retează pomii, ca1 nu; cumva în- întrebări şi răspunsuri. birdsâg 1902. âvi V. 42/2 szâmu vâgzâse
târziindu-se să înceapă cireularea sucului. , , Abonent nr, 135. Pentru a fade săpun folytân 300 kor. tdkekdvetelâş, ennek 1901.
Pomişorii din şcoala de sămânţă se pot trans­ de casă pentru spălatul sufelor, tresbue să âvi mârezius ho 21. napjâtdl jârd 6°/0 kama-
muta în şcoala de pomi, unde vor fi nobi- se iee l2 klg, unsoare de porc, sau său de vită, tai, ^sŢ'o vâltd dij es eddig dsszesen 64 kor.
litaţi. la care se pun 8 klg. sodă, 6 klg. seu şi 521, de ; 40 fill.-ben biroilag mâr megâllapitott kolt-
apă de ploaie. Mai întâiu . vine apa feartă sâgek erejâig Tustya kdzsâg hâzânâl leendd
Lucrul început în paturile calde în luna
Ianuarie, se continuă. Acestea în timp fru­ numai cu soda atâta, până când muind în eszkdziâsere 1902. ivi mârezius Mo 3 Jiap-
mos şi cald trebue aerisate. Putem sămăna: ea o pcană de gâscă, se Topeşte;, apoi se-, jănak dileloti 8 ordja hatâriddtil kitiizetik
chil, caralabe, varza timpurie, salată, ţeler, , pune seul şi unsoarea. . In această stare se âs ahhoz a venni sândâkozdk oly megjegy-
morcovi, pătrîngei şi castraveţi. mai ferbe 1— 1 şi jum. oră pe foc domol zâsst-l hivatnak meg, hogy az erintett ingd-
şi după-ce pe deasupra se formează o cqaje, sâgok az 1881. âvi LX. t.-cz., 107. âs 108.
In vi ie dacă gunoiul nu s’a/împrăştiat prin care străbate ici colea leşie, e semn §-a ârteimeben kâszpenzfizeîes mellett, a leg-
până acum, să se împrăştie. Buţăşitul, tăia­ că e destul d'e feri. In fine se udă un Iepe-; tobbet ' igârdnek sziikseg esetân becsâron
tulşi alte lucrări rămase de toamna se pot deu (linţol), se pune peste o ladă în care se aiul is el fognak adatni.
continua. . 1 toarnă fluiditatea pentru a se închega; apoi j Amennyiben az elârverezendo ingdsâ-
V i t e l e trebue bine hrănite peritrure­ se tae în bucăţi folosibile, gokat mâsok is le âs felulfoglaltattâk, âs
dobândirea puterii la începerea lucrului de Atyoiţent nr. ' 238. Banii s’au dat cleşti- ; azokra kielâgitâsi jogot nyertek volna, ezen
primăvară. / - naţiunii. ' ’ /■ ; / / ’ ârverâs az' 1881. evi LX. t.-cz. 120. §. ârtei­
Abonent nr, 859 pentru, cele scrise costă meben ezek javâra - is elrendeltetik, err6I
De stupi trebue îngrijit ca să nu fie ertesittetnek. . /
conturbaţi prin larmă, mişcare, cu un cuvânt de trei ori 1 cor. 50 fi!. Kelt Hâtszegen, 1902. âvi februâr hd
de nimic, se fie la bun adăpost şi păziţi de
7 napjân.
şoareci. Prim-colaborator: Const. P. Barcianu. : . Szentmikldsv Andrds, /
Redactor-responsabil: loan Fleşeriu. 1—1 (23j ■ kir. bir văgrehajtd.