Page 2 - Bunul_Econom_1902_08
P. 2
Pag. 2 BU NUL ECON OM Nr. 8
facerile însoţirii în primii cinci ani, au se fie călători sunt răniţi. S’a dat foc şi unui pretorial pentru staverirea proporţionării. (Art.
gratuite. mare magazin cu lemne. In Saragosa de lege XII § 36—39 din 1894).
Din venitul curat, după-ce s’au plătit _ şi în Mauresa a fost proci amat.statarul. *
cele 5% pentru părţile fundamentale, în rîn- ■In contra sta v e ririi respective a-
dul întâiu se formează un Capital de reservă. Autorităţile au confiscat toate armele. sigurătii căilor de hotar din partea repre-
După crearea acestuia 50% din veifltul cu Mănăstirea Sarria • a fost aruncată în sentanţei comunale, trebue apelat în termin
rat se împart ca dividendă membrilor, 25% aer cu bombe. de 15 zile dela aducerea hotărîrii, respec
se pun la disposiţia direcţiunii pentru dis tive dela înmanuarea aceleia la vice-comi-
Convenţiile comerciale
tribuirea de premii economice, , şi 25% se tele. Recursul este a se înainta totdeauna în
adaug la capitalul de reservă. E de remar între statele din triplă alianţă, dupâ- scris. (Art. de lege I § 47 din 1890).
cat, că întreg venitul curat al însoţirii se a- cum scrie marele ziar francez „Temps“, *
daugă la fondul de reservă atâta timp, până se vor prelungi pe încă un an. Astfel P e n tru n e îm p lin ire a reguielor sa
ce acest fond va fi egal cu capitalul funda în loc de 1903, convenţiile comerciale nitare la măsurarea de beuturi spirtuoase,
mental. existente între cele 3 state vor expira precum şi la vinderea acelora în măsură mai
Interesele capitalului de reservă se ex mică, trebue făcută arătare la antistia co
numai la 1904. Deoare-ce însă tripla
trădau an de an epitropiei protopresbiterale munală ori oficiul pretorial. In cas dacă se
a tractului ort. răs. al Seliştei pentru crea alianţă^sxpiră şi ea la 1903, va mai de trage licenţia de beuţură, .se poate re-
rea unui fond cultural filantropic. fi prelungită pe un an. cura la direcţiunea financiară. (Ord. min.1 de
finance nr. 53236 § 33 din 1892).
Resboiul.
Onoraţii membrii ai „Sennînnii de în-
mormşntare din Căstău“ se învită prin aceasta, , O comandă de 300 Buri, ajutată
în sensul §-lui 13 lit. fi.) din statute, la de altă comandă ce vinea dinspre Sud,
$ S ' f W&&W&
I-a adunare generală ordinară a atacat pe Englezi lângă Tweekop.
a reuniunii, care se va ţinea Duminecă, în Burii au nimicit, gardul de sîrmă şi au
2 Martie n. a. c. la 2 ore p. m. în localul trecut peste linia; engleză. De-VVett şi-a Pentru agronomi. In luna lui Februa
şcoalei gr.-or. din loc.
împărţit comanda în mai multe trupe. rie câte-odată timpul aşa e de plăcut ,şi fa
Căstău, la 18 Februarie 1902. vorabil, încât se poate numi şi primăvară şi
Kicolau Andrei m. p., Yasiliu Sintion m. p., în caşuri de acestea lucrurile îieisprăvite de
A dvocatul poporului.
director. * secretar. toamna le putem îndeplini favorabil. La lo
curile hufnoase se poate începe chiar şi.să-
mănarea mai multor plante economice: grâu
DIN LUME Scopul căilor de h o ta r este, că în şi săcară de primăvară, ovăs, mazăre (pen
lipsa altor drumuri pe hotarul comunei, şe tru porci), alac şi orz etc.
Turburări în Spania. se poată ajunge la», moşia (posesiunea) pro . *
prietarilor; însă acolo unde nu sunt, la ce , Pentru compactori. Un mijloc exce
Din Barcelona vine ştirea, că în
rerea proprietarilor, antistia comunală e da lent spre a lipi trainic şi frumos bucăţi de
mai multe părţi ale oraşului s’au aşe toare a înfiinţa de acestea şi a supraveghia piele este o soluţiune de cauciuc şi carbo-
zat tunuri pentru liniştirea răsculaţilor. pentru bunăstarea acelora. Insă la spesele şulfid, amestecată cu puţină benzină. Bucă
Situaţia este foarte gravă, Peste o sută înfiinţării şi susţinerii în stare bună a aces ţile de piele se tae pieziş la locurile unde
mii oameni sunt în grevă. In suburbiul tor căi, în proporţiunea folosirii sunt datori au se fie lipite şi se ung cu seluţiunea ară
toţi aceia a contribui, în favorul cărora se tată mai sus; după-ce se uscă se ţin dea
Badelona ei au ridicat baricade. Au
înfiinţează şi se şi susţin acestea. Dacă an supra unei flăcări de alcohol, până când
fost omorîţi 50 oameni. Greviştii au
tistia comunală între cei interesaţi nu poate massa aceasta începe a se topi pe piele; în
jefuit brutăriile şi au atacat trenul ex- mijloci împăciuirea cu privire la proporţia acest moment se pun ambele bucăţi una
press ce venia dela Madrid. Mai mulţi contribuirii, trebue cerut ajutorul oficiului peste alta şi se apasă cât se poate de bine.
prindă în gură. Părintele e trudit, se duce Oare cine o fi lăsat-o aici ?
F O I T A dincolo să se culce, bucur-a noastră că scă Si Radu apucă funia din coarnele boi
păm de el, că tare îi ursuz. Preoteasa a um lor şi Cârmeşte hăis pe lângă şanţ; da că
Dela Sezetoar6. plut sita de flori. începem toţi a ronţăi. piţa ţop înaintea lui.
9
— Şi l-ai văzut, mamă Dumitră? t— Uite mă... asta-i cu dracu...
(Schiţă originală).
-r*- Văzut, zeu... Şi doar nunlai cât ne-am făcut cruce
Ira, ia nu mai vorbiţi de necuratul... şi pe loc a pierit.
(Urinare şi fine.)
cruce de aur în casa asta! — Da taci, soro, că ţi-s’o fi părut.
Scărmănăm lână la popa' Vasile. Afară — Da nu-ţi mai face spaimă, coană — Stai să vezi; mai mergem noi aşa,
a început se bureze. In odaie e cald şi mi preoteasă, ce-o să caute dracul în casa popii ? ca o svîrlitură de băţ, şi ce să ne pome
roasă a cioban. Un purcel coviţăe în tindă, Ia .şezi colea si ascultă. Ne întorceam întro nim? O capră neagră, eşitâ Ca din pământ,
' i
»
si dă mereu cu rîtu în use. seară dela adunat, uite ţiu minte ca acum... behăi şi se da pe lângă boi..,
— Auzi, me Tărăboanţă, te chiamă fră- era aşa într amurg, de se vedea drumul bine, ; — De, capra dracului, unde te bagi?
ţină-teu. ' ştiţi, cum e vara, se lasă noaptea târziu; noi — O fi cel împeliţat...
— Ba pe tine.. < ' fetele şedeam în car, flăcăii veniau pe jos; Şi earăşi ne facem cruce, şi cât ai
Părintele, cu poalele anteriului în'brâu, unul mîna boii, altul cânta.. din flucr; în clipi sa vîrît în pământ,. Când se intrăm în
se duce să-l gonească; purcelul se pune de urma noastră veniau mulţi: se auziau chiote, sat numai iacă, la poarta ţarnii, un motan;
price. Părintele se supără. «Hâidiea», şi-i dă rîsete, băieţii plesniau din bice, de clocotea da ce ochi I Uite par’că mi-se pun cârcei pe
un picior în pântece, s’aude un guiţat ascu valea. Zău, când mă gândesc: par’că era încheieturi, când mi-âd'uc aminte. Da Radu
ţit şi fetele se uită la Tărăboanţă. altă lume pe atunci, şi lucrurile erau mai de colo ci-ca: «dec, că ăsta n’o mai fi dra
Mama preoteasă a dat spuza la o parte frumoase şi oamenii mai veseli 1... Cum stăm cul, e motanu Marandei, îl cunosc doar» şi
şi pe vatra dogorită a turnat jumătate căuş noi şi ascultam aşa, odată auzim pe Radu n’are de lucru? Jap o iuşcă peste coada mo
cu păpuşoiu. Ne face cocoşi; grăunţele poc răstindu-se la boi: «Ho boală», — drept în tanului, şi-odată a isbucnit o pară, da ce
nesc şi sar înflorite albe. Băieţii s’aţin să Ie mijlocul drumului era o căpiţă de fân. pară? Ca dintr’o gaură de cuptor, si până să
