Page 3 - Bunul_Econom_1902_08
P. 3
Nr. 8 BUNUL ECONOM Pag. 3
Când s'a răcit, locul unde s’au lipit de abia Copiii înse sunt mai puţin atinşi de D I V E R S E
se poate cunoaşte şi această legătură ţine cât cei mai crescuţi.
mai bine ca ori-ce alt mijloc. De mare im Nu ucideţi paserile! Dnul Sapin din
portanţă este ,înse ca suprafeţele de lipit se Fiancia publică următoarea notă, prin care
Beutură deşteptătoare. O ast
fie aduse în contact imediat după-ce s’au ne lămureşte de;ce să cruţăm paserile: Pa
fel de beutură deşteaptă funcţiunile cor gubele causate culturilor noastre nu se ri
încălzit.
* pului, a căror mişcare sau energie este dică, în termin mediu, la mai puţin de 300
mai mică decât în starea de bună să milioane franci pe an; ele se măresc într un
Pentru argăsitori, pielari, curelari şi
nătate Plantele din cari se face această ţinut, unde paserile se împuţinează. Ele pră
alţi meseriaşi cari lucrează la piele. Spre pădesc astfe! mii de emide, de larve, de
beutură sunt: ceaiul, muşeţelul, romo-
a da pielei o coloare neagră intensivă şi du niţa, melisa, isrna, muguri de molift, fluturi, de muşte, de ţinţari, de pureci, de
rabilă se procede în modul următor: Sur-^ lăcuste; de cărăbuşi, de vermi etc. Un sin
hreanul şi altele. Din toate ateste gur piţigom. consumă mai mult de 300 mii
cele' de lemn vânăt 1 parte se feibe cu 10 plante se face o beutură caldă şi în de ouă de fluturi în cursul unui an, îi tre
părţi apă în decurs de două ore; aceasţă
dulcită cu zăhar sau miere, cu alte cu bue 45 mii de insecte până îşi creşte puii
soluţiune se filtrează şi apoi se • unge cu ea sei şi scoate pui de 2 — 3 ori pe an. Altele
vinte un ceaiu obicinuit, care stimu
pielea ce este a se colora, de 3 sau 4-ori stîrpesc şoareci, şerpi etc. Deci ele sunt pen
lează organismul. Creerul este mişcat
cu ajutorul unui burete sau unui pensei, mai cu seamă de aceste beuturi, pen tru om preţios ajutor şi trebuese cu deadin-
înainte de a se usca această fluiditate, care sul cruţate. : *
tru aceea prin aceste ceaiuri se alungă
dă pielei o coloare roşie-brună, se, unge o-
somnul. In contra cufurelei viţeilor. Adese vi
dată cu o soluţiune de bichromat de potaş ţeii se cufuresc, prin ceea-ce slăbesc văzând
1 parte la 100 părţi apă. Imediat se pro cu ochii. Ca şe scape de acest morb, e bine
însuşirile unei ape bună de
duce o coloare frumoasă neagră, care bate să ferbem frunze sau scoarţă de acaţ şi se
beut. După părerea oamenilor învă turnăm viţelului bolnav, la început mai pu
puţin în vânăt. După-ce s’a uscat pielea, se ţină, după aceea mai multişoară zamă de
onge bine cu său şi apoi imediat poate sg ţaţi, o apă este bună de beut când e aceea, până-i va trece morbul de tot. Acest
fie periată cu o perie de cisme. limpede, fără coloare, uşoară, aerisată, mijloc întrebuinţat în măsură m ai1 mare, fo
fără miros, rece, proaspătă şi cu un loseşte şi vitelor mai mărişoare.
Boilor, vacilor şi viţeilor când sunt de
gust plăcut. Apa cu cât este mai lim cufureală li-se mai poate da şi frunze de
Medicul casei. pede, cu atât mai atrăgătoare şi-ţi face stejar tăiaţe mărunt în lapte. Viţeilor li-se
poate da şi un ou proaspăt, care-1 îndesăm
poftă s’o beai. Când este turbure, a-
în gura viţelului cu coaje cu tot. Oilor şi
Căuşele cari produc pelagra. tunci e plină de corpuri străine, nesă mieilor le dăm se lingă făină, cailor e bine
Schimbările prin care a trecut studiul nătoasă. Apa necurată, care este plină să li-se dea de beut apă, în care s’a stins
de mai multe-ori fer învăpăiat.
căuşelor s’ar putea împărţi în trei părţi. de corpuri streine, ori nişte putrezi * *
ciuni, are un gust neplăcut şi miros u- Păstrarea merelor în stare proaspătă
Intâiu se susţine, că miseria de tot te
lul e causa acestei boaie; a doua că rît. Apa de beut trebue să fie potrivit timp mai îndelungat, fără de a-şi perde a-
roma, se poate face în modul următor: Şe
de rece, să nu aibă într’însa materii
cucuruzul stricat ar fi causa; a treia ia nesip foarte fin şi curat, acela se înfer-
organice; adecă cari se fie de origine bântă pe table de tinichea sau şi de metal,
că şi una şi alta din acestea. Causa
animală sau vegetală în stare de pu dar năsipul să nu fie prea îndesat, după a-,
cea adevărată, care dispune la naşterea ceea punându-se pe un loc uscat şi aeros,
treziciune, căci ele pot da naştere la se lasă şă se răcorească bine. In acest năsip
pelagrei este hrana cea rea şi aproape
diferite boaie. De ci se poate vedea se aşează merele cele mai sănătoase si ne-
exclusivă cu vegetale, ajutate de îm vătămate, aşa ca şe nu ajungă unul la al
cum trebue să fie apa bună de beut
brăcămintea rea şi locuinţe cu totul tul. Vasul, în care se aşează apoi merele, să
şi se poate judeca cum şi când poate fie cât se poate de bun, spre a nu pătrunde
proaste. Pelagra nu e contagioasă şi
fi ea stricată şi prin urmare producă aer în el. Şe pune un rînd de mere, nesip
nu se naşte nici Ain copil cu dînsa. Ba şi earăşi mere şi umplendu-se se închide
toare de boaie. bine cu un fund.
atinge deopotrivă pe bărbaţi şi femei.
ne facem noi cruce, ne şi pomenim grămadă preoteasă? Una-i Dumitra sireaca! Eu, nucă fetele se ţineau de mână şi mergeau gră
în şanţ... mă "laud, da când eram ca fetele astea... madă ca oile, pe lângă, noi. Năzdrăvăniile
— Fie, bădică Radule, că ne-o făcuşi. frângeam omu în două. auzite ieri noaptea, ne înfiorau aşa cu mu
Iaca ne ajung şi cei din urmă. Fără să vrem, ne uităm toţi la mânile ţenia ei. La toţi ne pierise glasul.
— Cum dracu ne vîrîsi caru în sânt, puternice ale mamei Dumitra, care făpură un In momentul acesta îmi reconstitui! fi
fermecatule? - gest uriaş, ca şi cum ar fi rupt în adevăr gura mamei Dumitra, număr în gând anii de
Când le-am spus, au început şi ei ase un om. Ce curioasă lumină i-s’aprindea în când a murit, şi mi-se pare că de atunci am
minuna şi a-şi face cruce. ochi, când vorbea de tinereţcle ei! Şi ce trăit o mulţime de vieţi, şi că din toată lu
— Sg ştiţi, mg, că ăsta nu-i a bine, plăcere avea ca să ne spue tot lucruri pră mea aceea eu singur am rămas.
zice moş Niţă a SaftiD , păstioase... Ce frumos mirosia iarba din şes, şi ce
Şi adevărat că n’a fost a bine, par’că — Hei, ce credeţi? să vreu eu m’aş dulce răsuna clopotul dela biserica satului
a spus într’un cias rgu. In iarnă, aşa pe după face ear tinără cum am fost... nostru! A. Vlahuţă.
Bobotează, se întorcea Radu dela tîrg şi —- Cum asta, mamă Dumitră?
înoptase; în dreptul Ghicanilor ci-că i-a eşit — Ia bine. Aghiuţă atâta aşteaptă, şe-i y G l u m e.
un bivol înainte; 1-a luat în coarne şi l-a . vând sufletul, şi să-mi dea pe Spiriduş să
buchisit, până l-a făcut una cu pământul. A fac ce-oi vrea cu el; da pe urmă cum măr 1 Un ţigan merse la preotul şi îi povesti
doua zi l-au găsit, de nu' se mai cunoştea, mai juca pe ceâ lume!... Iacă vezi? Scărmă că a văzut un duch necurat.
— Unde l-ai văzut, întrebă preotul, şi
om a fost? Ce-a fost? Au săpat o groapă în nata bieţii băieţi. Acum să-i mai învăţăm şi
cum era?
marginea drumului, şi l-au îngropat acolo, a toarce,. Apoi cu noapte bună, coapâ preo
— L-am văzut în curtea bisericii, răs
fără popă, fără nimic şi au înfipt o cruce de teasă!,. punse ţiganul, şi avea forma unui măgar şi
lemn acolo, care a rămas şi azi, de-i zice la Afară era întunerec besna, ploaia stă ce era mai ciudat că si vorbia.
«Crucea Radului». tuse, dar nici o Stea nu se zăria pe cer. — Mergi acasă, fiiule, îi zice - preotul,
— Măi, că multe ai mai fost ştiind tu.. — Uite aşa-i în iad, mă băieţi! şi fii liniştit că n’ai văzut altceva decât um
bra ta.
— D’apoi cum te chiteşti d-ta, coană Se auziau de cea parte cânii lătrând,
