Page 4 - Bunul_Econom_1902_08
P. 4
V
Pag. 4 , BUNUL E CO N OM ________ Nr. 8
turile argiloase se vor sămâna mai timpuriu, ear’ într’o
climă mai caldă vom sămâna într’un pământ năsipos mai
Producerea şi schimbarea târziu.
semânţei. 2. Sămănătura de primăvară. Primăvara trebue să
aşteptăm cu şămănatul până ce pământul s’a svântat
într’atâta, încât el să se poată prepara pentru primirea
(Urmare)."
(Retipărirea intersisă). sămânţei. La o sămănătură prea timpurie sămânţa nu ar
încolţi din lipsa căldurii necesare, sau ar încolţi foarte în
Un âlţ motiv care ne poate îndemna a procura să
cet, şi ar fi expusă se putrezească, Sau să fie înăbuşită de
mânţele trebuitoare din afară, este eftinătatea cu care ne-o
burueni. Afară dd aceasta unele plante ca porumbul,
procurăm, precum sămânţele de tritoiu, de lucernâ, erburi,
fasolea şi altele sunt foarte simţitoare şi pier, dând un
legume etc. In tot caşul vom fi toarte precauţi (băgători
ger peste ele,-de aceea trebue sămănate numai atunci,
de samă) când procurăm sămânţele din afară şi trebue
când nu ne. mai poate fi teamă că se vor ivi geruri.
să avem garanţie că ea este bUnă şi că; plantele vor reuşi.
Sămânţele care recer multă umezeală pentru a încolţi
Când voim a introduce în culturile noastre Vr’o varie
(trifoiul, lucerna, bobul, mazărea etc.) precum şi sămânţele
tate străină localităţii noastre, vom face mai întâi încer
plantelor care au o lungă vegetaţiune (ovăsul, bobul) trebue
care pe un teren restrâns şi numai dupâ-ce ne convingem
sămănate cât se poate de timpuriu.
de reuşita plantei, vom hotărî a o adopta în cultură mare.
Ca şi la sâmânătura de toamnă aşa şi la sămănătura
de primăvară, va înfluinţa natura pâmâtului şi clima asupra
epocii sâmănatului. Unde domneşte o climă umedă şi
aspră, şămănatul se va face mai târziu decât în localităţile
Timpul sâmănatului.
cu o climă mai dulce şi uscată. Pe pământurile argiloase,
care rămân mult timp umede, se va întârzia cu şămănatul,
Pentru-ca germenele să se poată desvolta din sămânţă pe când pământurile năsipoase, care se svîntă uşor, trebue
trebue ca materiile de reservă să se disolve (topească) sămănate cât se poate de timpuriu, pentru a ne folosi de
ceea-ce să face prin ajutorul apei, a oxigenului din aeţul umiditatea (umezala) rămasă de cu earnă.
atmosferic şi o cantitate oare-care de căldură. Timpul în care se pot face sâmânăturile de primă
După preţenţiunjle (cerinţele) ce are fiecare plantă la vară, pentru media zilnică a temperaturei, este următoarea:
căldura necesară pentru a putea încolţi, Sămânţele să i La media zilnică a temperaturei de 5—9° , Celsius
samănă în diferite timpuri. Plantele ca secara, grâul, orzul, plantele: secară de primăvară, grâu, ovăs, orz, trifoiu, lu
rapiţa, lintea etc., care pot suporta gerul de earnă, să cerna, bob, mazăre, linte, mâzăriche, napi porceşti (topi-
samănă toamna cu scop de-a creşte mai repede în primă nambur), cartofi timpurii.
vara viitoare. Acele plante însă, care în tinereţea lor
Dela 9° C.—12l/2° C.: orz, sfecle (napi), cartofi,
sunt prea simţitoare contra gerului de earnă, să samănă
morcovi, mac, floarea soarelui, in, rapiţă de primăvară,
numai primăvara.
porumb pentru nutreţ.
După timpul când se samănă plantele’noastre agricole
Dela 12l/8° în sus: cânepa, porumb, hrişcă, meiu,
deosebim sâmânătura de toamnă şi sămânătura de primă
fasole, bostani, tutun şi altele.
vară. In regiuni mai calde de multe ori se mai foloseşte
3. Sămănătura în mirişte. In regiuni âu o toamnă
‘ odată pământul în tot acelaş an după recolta cerealelor•
caldă şi lungă se folosesc adese ori miriştele recoltate
în caşul acesta avem o sămânăturâ în mirişte. , |
pentru o a doua recoltă în tot acelaş an. In tot caşul.
1. Sămânătura de toamnă. Toamna sămănătura
aceste plante trebue să aibă o scurtă vegetaţiune şi să cultivă
trebue se fie terminată (isprăvită) când temperatura medie
de regulă numai plante de nutreţ, sati cu scop de a le intro
(mijlocie) a zilei a ajuns la' 5° Celsius, fiindcă la această
duce în pământ ca îngrăşemânt verde. Ca plante de
temperatură încetează vegetaţi unea (creşterea) plantelor.
mirişte să cultivă: morcovii, hrişcă, mazăre, măzăriche,
Mai bine va fi inse când şămănatul ‘să face mai de porumb, toate pentru nutreţ, apoi trifoi incarnat şi altele.
timpuriu, fiindcă sămânţei îi trebue vr’o câteva zile până Cultura în mirişte se poate executa numai acolo unde
ce germinează (încolţeşte) şi apoi ca sâmânătura se în pământul este foarte fertil (roditor) şi bine lucrat şi
frăţească câtva. înfrăţirea încetează când temperatura medie îngrijit. v
a zilei a scăzut la 9° Celsius. Plantele care s’au sămănat
prea târziu, nu au timp destul pentru a înfrăţi şi primă-
, vara îucep îndată, a desvolta pae şi urmarea va fi că re:
colta în grâne va fi mai mică decât în caşul când primă
vara găseşte plantele mai binedesvoltateşi înfrăţite. Modul Sămănării.
Prea de vreme încă nu este favorabil a sâmăna
deoare-ce plantele s’ar putea desvolta prea tare şi ar fi a) Şămănatul prin împrăştiere. De regulă şămănatul
ameninţate a putrezi peste earnă, dacă ea este mai umedă. să executa prin împrăştiere cu mâna. Un sac sau un
Pe lângă căldură şi umezitate trebue să luăm în cearceaf (lepedeu, prostire) sunt singurile necesare pentru
consideraţie la timpul sâmănatului de toamnă, şi natura acest scop. Un sămănâtor bine exercitat (deprins) poate
pământului. In general într’o climă aspră şi rece, pămen- sămâna pe zi 1(4—3 jugăre. O sămănătură bine făcută
