Page 6 - Bunul_Econom_1902_08
P. 6
Pag- 6. BUNUL E C O N O M Nr. 8
Puterea triplei alianţe. Un colonel al Baroni ca ciobani. Baronul Anton Pich-
armatei bavareze a făcut socoteală, că la ler, care fusese oficer, se îndrăgostise întf’o
1992 Germania va avea 4,888.000 soldaţi ţerancă română din Rosvalia (Maramurăş).
Jubileu. In 21 Martie n. a, c: instruiţi şi peste 5,361.000 mai puţin in El s’a lăsat de miliţie şi s’a căsătorit cu iu
se împlinesc 50 ani de când Excelenţia struiţi. Statele din trip’a alianţă vor avea cu bita lui. Murind, familia i-a rămas săracă,
Sa Episcopul Oradiei-Mari, Mihail Pavel totul 17,500.000 soldaţi, faţă de 20 mii. sol aşa că doi următori de-ai lui se hrănesc ca
a fost sfinţit întru preot. Din acest in daţi francezi Şi ruşi. Cât despre mobilisarea ciobani.
cident a lansat Vicariul gen. Episcopesc acestora, Germaniei îi vor trebui 63 mili- *
Dr. Augustin Lauraq un circular cătră ' oane mărci pe z , ear pe lună 849 mii. m. Ţiganii la Paris. In Paris încă cântă
clerul diecesan, în care, deşi a interzis Tripla alianţă ar trebui să cheltuiască zilnic bande ţigăneşti. Zilele acestea au fost greu
episcopul iubilant ori ce serbare, dispune 105, pe lună 3100 m l., ear pe an 37 mili lovite de o poruncă a prefectului de poliţie
ca fiecare preot după chibzuinţă sa se arde. Ear Francia şi Rusia ar trebui săchel- de acolo, care i-a oprit să mai adune dela
pregătească credincioşii pentru serbarea tuească pe an 43 miliarde. public bani cu tierul. Şi n’ar avea pentru
acelei zile. . In present, statele din Europa cheltu ce, căci tot ei se plângeau mai nainte, că
iesc pentru susţinerea armatelor 6 miliarde, cel-ce adună banii fură de stînge, aşa că
De Metropolit al Moldovei, în locul de 711 milioane şi 6,533.500 franci. unii dintre primaşi îl siliau pe coleetant să
curând răposatului, a fost ales cu aproape # umble cu o muscă viie în mâna stângă, pe
unanimitate episcopul Partenie, al Dunării In balon peste Sahara- Aeronautul mi care trebuia să o aducă tot viie după ce is-
de jos, în vîrstă de 57 ani. litar francez Debureau are intenţiunea ca să prăvia cu strînsul paralelor.
* t'reacă peste întinsa pustietate Sahara din
Dl Dr. Greorge Proca, prof. seminarial în Africa.
Sibiiu, a fost ales de protopop al Mercurii. Dramă familiară. Mare senSaţie a pro
Planurile balonului sunt; după comu dus la băile din Circveniţa o dramă fami
nicările profesorului Marey, deja terminate
Producţiunea teatrală a meseriaşilor ro liară. Un anumit Milan Beringnanin îşi pe
în Academia de ştiinţe din Paris. Volumul
mâni din loc, aranjată Sâmbătă seara a reu trecea acolo cu tinăra şi frumoasa sa nevastă.
balonului va cuprinde 12 mii până la 13
şit pe deplin. Public număros. Dintre dile Fericirea lui însă era" turburată de o gelozie
mii metri cubici de hidrogen şi va putea să
tanţi au excelat cu deosebire d-şoarele Va- nemărginită. Intr’un moment de chinuitoare
plutească la o înălţime dela 4 sute până la
leria Grofu şi Săftica Adamescu, precum şi iritaţie, a luat un revolver şi a tras asupra
o miie metri. Deoare-ce aeronautul Debu-
dnii Petru Banciu şi George Suciu. nevestei sală, apoi s’a împuşcat şi pe sine.
* reati are de gând să mai ia cu dînsul încă Rana tinerei neveste nu e periculoasă, dar
cinci tovarăşi, precum şi o mare calitate de
Moarte. La 25 Febr. n. a. c. a încetat rana bărbatului seu abia de 22 ani, este
provisiuni pentru două săptămâni, instru
din vieaţă, în al 54-lea an al etăţii, Caro- mortală. -
mente, arme etc., balonul trebue să aibă o
lina I. Lengeru n. Bucur Pop din Braşov. - - / *
* mare forţă. Distincţiuni. Compatriotul nostru, poe
Concedierea soldaţilor , pentru lucrul Acest balon va âvea două etage: în tul George^ Coş b u c a fost decorat cu
câmpului. Toate autorităţile ţerii adresează cele sus se află camerele de dormit pentru medalia »Răsplata muncii» clasa I. pentru
ministrului comun derăsboiu, precum şi mi trei oameni, ear jos se află ceialalţi aero- scrierile literare şi concursul ce dă popularei
nistrului de honvezi un rescript, prim care nauţi.
, * • Albina*, publicaţie subvenţionată de Mmis-
cer ca toţi soldaţii, cari servesc al treilea teriul instrucţei. De asemenea a fost deCorat
an şi cari şi în vieaţa civilă rămân plugari, Votarea- prin electricitate. La camera
deputaţilor din Washington votarea prin ri pentru acelaşi lucru şi dl George Adamescu,
se se concedieze pe opt săptămâni în tim
dicarea mânilor va fi înlocuită prin votul secretar al Ministeriului-de instrucţie şi d-1
pul secerişului. Se sperează că cererea va fi
electric. , Ioan Bianu, prof. univ. şi bibliotecar al
spriginită şi de ministrul Darânyi.
.* ; Un mare tablou aşezat Ia spatele pre Academiei-Române.
1
Poc marg a pustiit fabrica Victoria din ' şedintelui va avea de două-ori atâtea lămpi,
Carlsbad, vestită pentru porţelanul seu. Din cât e numărul deputaţilor. Pe pupitrul seu, Mare cutremur , de pământ în Caucas.
fericire a ars numai o aripă, aşa că lucrarea fiecare deputat va avea dinaintea lui două Se raportează din Tiflis (Caucas), că oraşul
nu s’a întrerupt şi cei 1000 muncitori nu butoane. Apăsând unul din ele, se a- Semalaa în 14 Februarie st. n. a fost
şi-âu perdut pânea. Pagubele tot se urcă la prinde pe tabloul pomenit o lampă inca- aproape total pustiit de un cutremur
100.000 cor. descentă roşie sau 'albă, roşie pentru nu, de pământ; mare mulţime de oameni au
*
aibă pentru da. fost aruncaţi sub ruinele edificiilor, de sub
Gendarm bestial. Din Szt. Ivăn se serie, Secretarii nu vor avea decât să nu cari au fost scoase până acum 200 cadavre.
că Boşner Ferenţ, gendarm în pensie, cer-
mere lămpile spre a şti dacă propunerea Din întreg oraşul numai 15 edificii au rămas
tându-se cu nevasta, a legat-o fedeleş, /cum' neprăbuşite/dar’ şi acestea sunt deteriorate.
pusă la vot a fost sau nu adoptată.
obicinuia la gendarmerie, şi atâta a tot chi * Douăzeci şi cinci mii de oameni au rămas
nuit-o în fel şi chip, că biata femee a îne- Uh şerpe în pântecele unui copil. Se fără adăpost şi fără mijloace de traiu.
bunit. Bestialul soţ a fost arestat. semnalează din Wînkel (Alsacia) un curios *
*
cas medical, care de altfel nu e cu totul Opt oameni înecaţi. Cu vr’o câteva
Circulaţia, coroanelor de aur. In anul
trecut până la' 12 Decemvrie, dintre piesele nou. Un copil, în vîrstă de 4 ani, de o zile nainte de asta s’au înecat vre-o 8 oameni
vreme oare-care slăbea, fără-ca medicul să în Crişul-negfu. Erau pocăiţi şi spre seară
de aur de 20 cor. aul fosţ puse în circulaţie
poată determina causa precisă a acestei stări mergeau cătră casă dela locul de rugăciune.
treizeci şi cinci şi jumătate milioane, ear din .
cele de 10 cor. au fost 11 mii. ; patologice. Copilul mânca mult, dar slăbea In luntriţa, care avea să-i treacă peste Criş,
* în mod vădit, pe când pântecele i-se umfla s’au suit mai mulţi de cât de obicei şi pe
Un tren în flăcări. Trenul de marfa mereu la mijlocul rîului s’au cufundat cu toţii în
nr. 146 mergând în ziua de 20 Ianuarie dela In zilele din urmă copilul dete a f a r ă ' valurile apei. Un biet om a ieşit ca vai de
Budapesta la Viena S’a aprins în staţiunea prin gură un şerpe viu de o lungime de el la malul rîului şi văzând că nevastă sa şi
Trautmânnsdorf. Focul a isbucnit dela un vre-o 50 ctm. Animalul fu ucis şi trimis u- fiica s’a sunt în apă, s’a pus pe înotat şi a
vagon-reservoir de petroleu şi s’a întins şi niversităţii din Strasburg. isbutit să-’şi scoată fata moartă de jumătate.
asupra altor vagoane de marfă, consumând, Dţj atunci turburările patologice au în Când sa întors însă după nevastă, l-au pă
din ele zece. Patru frânări au fost grav cetat şi copilul e sănătos. Se presupune că răsit puterile şi bietul om s’a cufundat in
răniţi. ’ ar fi înghiţit reptila bând apă contaminată. adâncimea apei.
* * *
