Page 1 - Bunul_Econom_1902_09
P. 1
A n u l ZII. G răştie, 8 M artie n. 1 9 0 2 . N r. 9 .
REYISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI C0MERC1U,
, , , . . . . ^ ^
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orâstie" şi „Renuiunii române de agEiculinrâ lf comitatul Sibii’ufuT1*.
___________________’2_____ ________* ' ..........................................- —.... »-■ ------------------------------------------------- ------------....------ --------------------
" A B O N A M E N T E : - - 41 - APARE: |J! I N S E R Ţ I U N I :
|J se'sdcotesc.duj^ tarifă,-cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 ii.) î; în fiecare Duminecă.
Penti u R o m â n i a 15 franci pe an. iţ { Abonamentele şŞ inserţiunile se plătesc înainte
tele definitive şi ştirea, că asociăţiunea Deoarece, înainte de 15 Iunie nu
Fapte lăudabile. s’a închegat, dorindu-i cel mai desâvîrşit se pot- mîna vitele la munte, adminis
succes. ’ ' traţia' supremă a mai arendat o a 2-a
Tot dl T. Hatieg se mai ocupă „păşune în apiopierea Sibiiului, unde vor
-Primim dela zelosul conferenţiar
actualmente şi cu tm proiect de statut păşuna vitele înainte şi dupâ-ce le duc
din Lugoj, dl Titu Hatieg o intere
pentru reuniunea agronomică a comi la păşunea dAgpfiunte, astfel că*eao-
santă. scrisoare, care .merită a fi rele
tatului de acolo pentru: «concentrarea | nomii de .vrj^^ari îşi trimit vitele lor
vată in coloanele revistei noastre.
frizerii (destilarea) vinarsului (rachiului) i la.munte,»pat se fie pe deplin linid^ţi
D sa atribue cu drept cuvânt crisa de poame». . _ J în privinţa aceasta pe tot timpul mc&-
generală economică, ce ne bântue, cau- Laudele pentru .astfel de fapte sunt i pend dela 5 Maiu până când dâ gerul
sei: că «referinţele noastre de produc-
de prisos, ele vorbesc de sine .şi am fi j La păşunea aceasta se primesc nu-
ţiune s’au schimbat cu totul, ear pe de
fericiţi să putem înregistra încă mulţi J mal vite sănătoase şi puternice, şi a-
. altă parte trebuinţele s’ati înmulţit' în
alţi bărbaţi • zeloşi, cari- se interesează j nume tăurenci atât de taşă. Pinzgaucât
totjte straturile societăţii şi câ diferitele
de propăşirea economică- a poporului |.şţ de cea ungurească,' cari' \or fi îm-
imposite de stat, comună, biserică etc,,- nostru, cum este dl Titu Hatieg, j plinit cei puţin 8 luni; afară de aceştia
cresc din an, în an. Nefîind în stare ca
I se* mai primesc, şi junei şi mânzi dela
nOi sâ ne acomodăm -acestor împreju i un an în sus. Taxa de pâşutce e pen-
rări schimbate, urmarea va fi: o deca Dela Reuniunile noastre.
| tru vitele sulf 2- ani i2 Cor.-,. pentru mai
denţă materială a populaţiunii noastre *■? \ bâtrâtie 16 cor.t înecare taxă .sunt soţ
la un grad înfiorător de pauperism». JRăşunv lt( neimpe jţentru vite (te rasa cotite.toate favorurile sus amintite.
JPbtagau. .
\ Suntem de. acord şi cu acea pă
, Pentru vitele .economilor, cari nu,
rere a dlui T. Hatieg, că: inteliginţa Administraţia supremă â „Reu
sunt membri ai «Reuniunii săseşti tran
noăstră este înstrăinată poporului nos niunii săseşti transilvane de agricul
silvani ,de. agricultură», taxa se urcă cu
tru muncitor şn producetor şi nu-şiface tură” din Sibiiu- a luat. în-.-arendă dela
2 ţror. Insinuările se primesc până la
datorinţa pe deplin 'faţă de el, -care o universitatea sâsască ,o păşune la munte:
15 Aprilie şi sunt a se- adresa admi
susţine si'cere ca «în viitor se ne eres- în mărime 'de 450—:500 jugâre pentru ,
nistraţiei supreme,\ aîăturândtj-se şi cer
tem fiii noştri astfel, ca ei se fie in ne vitele de rasa Pinzgau: - Aceasta s’a fă
tificatul (paşaportul) de" vite. x
mijlocită legătură cu poporul .productiv cut în scopul de a feri acest, soiu de
JumCtate din; taxă .se piâţe.şte la
şi. se, creăm din ‘ei economi, industriaşi viţe dâ degenerare "prin’ aceea, că ii-se
jnsmuare, ear cealaltă jumâtate la 1
şi, - neguţători.,- cari vor sta îr*'fruntea pune fa-disposiţie .o păşupe aşâmănui-
Septemvrie a. c.
poporului,, dând-acestuia exemplu şi o toare celei ■ din ţinutul muntos al Alpi-
direcţiune' sănătoasă pe toate, tereneje îor, de unde se trag.' In legătură cu a- In fine se „mai Observă, că la cum-
economice» > ceastâ păşune s’au făcut şi, un şopru de pâraţea taurilor pentru Comune inspec
Dl T. Hatieg înse nu .se mărgi adăpostite, un grajd pentru separarea torul de prăsirea vitelor reg. ung, va
neşte numai în desfăşurarea ideii ord-sale vitelor, nari eventual s’ar bolnăvi, pre lila în rîndul prim acei tauri în consi
derare, cari au fost la păşune la munte.
prin conferenţe publice, ci caută' a le cum şi. ţrociîe necesare la . adăpatul lor.
pune şi în lucrare. Da stăruinţele d-saie Vitele, cari vor fi minate la acea
Însoţiri de meseriaşi. .
este pe cale a se înfiinţa în Lugoj o stă ‘ păşune, -vor fi vishale de veterinar
âsociaţiune a* maeştrilor cojocari, cari atât îna,mte de minare cât,şi »de mai Ce se poâte face prin însoţire, fie
acolo sunt 27 lâ nutnâr şi produc a- multe-ori în j decursul păşunărti f ele vor între economi, fie între meseriaşi, se
nual la 10.000 cojbaCp.' După proiectul fi asigurate pe spesele reuniunii la.«So poate vedea şi din cele. următoare:
de statute elaborat de .d-sa şi calculele cietatea ungară de asigurare pentru La îndemnul unui harnic pantofar -
făcute s’ar putea aştepta la un câştig vite» din Budapesta contra boalelor şi din Arad, Iuliu Olariu, o samă de pan
în total ca la . 15.000 cor. în plus, de- j caşurilor de nenorocire (urşi etc.) Reu tofari au întemeiat, în anul 1900, o în
cât se dobândeşte astăzi din această ! niunea plăteşte şi pe păstor şi furni- soţire-de producţiune, adecă o lucră
meserie de cătră măiestrii cojocari în J seazâ sarea şi varul de nutreţ necesar toare mare şi o prăvălie, în care se se
Lugoj. Aşteptăm cu nerăbdare stata- ; la întărirea scheletului vitelor. vendă mcălţămintele făcute în lucrătoa-
