Page 2 - Bunul_Econom_1902_09

Pag. 2 BUNUL ECONOM Nr. 9

rea lor. In anul trecut sau vândut cari cer Introducerea votului universal, Revoluţia în China.
6176 părechi de ghete, ear din repara­ fiindcă consideră ţeara ca „stat naţional In ţinutul Nanîngului a isbucnit re­
turi s’au încassat 3762 cor. 87 bani. In maghiar1* şi prin introducerea votului voluţia, care, după-eum se recunoaşte e
prăvălie se află ghete în preţ de 14609 universal nu vrea s’o expună nesigu­ de un caracter foarte serios. Intre cei
cor. 14 bj ear venitul curat al anului ranţei împreunată cu această reformă. râscuiaţi sunt şi câteva mii de soldaţi.
trecut dă suma de 1263 cor. 7 b. Lu­ Declară că din parte-i nu recunoaşte Imperatul a dat ordin, prin care pro­
crătorii din ateliere au câştigat pe urma în cadrul statului ungar o chestiune a voacă autorităţile se apere pe misio­
însoţirii 16.373 cor. 31, b naţionalităţilor, nici nu vrea se discute nari şi pe streini.
Şi o astfel de învîrteală de bani i o astfel de chestiune, care, după el, nu
a făcut-o. o însoţire nu de putrezi de I există.
i A d vocatu l poporului.
bogaţi, ci de pantofari şi cu un capital "
Resboiul. . ... : .
de întemeiere, nu de zeci de mii, ci de j P entru punerea sub tutorat a
7837 cor. 51 b., lângă care azi se mai In lupta dela Klerksdorf Burii au | celor smintiţi de minte trebue petiţionat la
nimicit o divisie întreagă, luând muni-
adaugă şi fondul de reservă de 2515 c. tribunalul sau scaunul (sedria) orfan al din
27 b., fond întemeiat de obştea părta­ ţiunea toată, precum şi 2 tunuri. En­ j acel teritor, de care se ţine respectivul. La
şilor însoţirii. glezii din Zeelandul-nou, cari au vrut: cerere se aciude: atestatul de botez, atesta­
Darea de seamă a acestei însoţiri sâ. înăbuşe revoluţia din Capland, au tul familiar, atestat comunal despre starea
materială şi atestat medical, despre starea
e peste putinţă se nu îndemne şi pe fost bătuţi, avend perderi grozave. Au morbului. (Art.-de lege VI. § 1 din a. 1885).
meseriaşii noştri români din alte oraşe căzut morţi: 7 oficeri si 28 soldaţi,
*
j .
T
ca se se însoţească, se-si deschidă Iu- ear răniţi 8 oficeri şi 33 soldaţi. In contra sentenfei adusă în causa
prevaricaţiunei de pădure dela terminul pu­
crătoare împreună, ori {^jţpyălie, ca astfel Generalul englez Kitchener, când
blicării sentenţei, sau dacă aceea s’a comu­
nni| numai se scape cumpărătorii de a vrut se prindă pe generalul bur
nicat, în scris, dela datul înman nării/ în timp
iy<?ftfa cea rea, ce tăbereşte de prin De-Wett, a avut sub comanda sa de 48 de ore se poate rccura la judecătoria
cele fabrici, dar se dee de lucru mese­ 40.000 de ostaşi, şi totuşi De-Wett a de prima 'instanţă, în scris sau cu vorba.
riaşilor noştri, cari şi aşa se plâng, că scăpat. (Art. de lege XXXI §152 din 1879).
*
le merge reu, că nu pot ţinea concurenţa O luptă crâncenă s’a dat şi în
P entru paguba efectuităyî»^pădure,
cu străinii şi mai ales cu fabricele. Orange, unde Burii au luat 30 care cu dacă aceea nu se urcă peste 60 cori)'trebue '
muniţii, căzând dintre Englezi o mul­ se se facă înştiinţare la oficiul pretorial, ear

DIN LUME ţime de morţi şi răniţi, ear prinşi au dacă sc urcă peste 60 cor., dar nu trece
fost 16 oficeri şi 451 soldaţi. peste 100 cor., la judecătoria ccrcuală, ear
de aci în sus la tribunalul regesc, l o t a-
Din dietă. Ministrul da comerciu colo trebue înştiinţată paguba şi atunci, dacă
făptu torul cu ocasiunea furtul ui. a purtat
In urma multelor întrebări de Hcgedils Sândor şi-a presentat abzice-
puşcă. (Art. de lege XXXI § 73 şi 74 din
cătrâ depuţaţii saşi şi slovaci asupra rea în scris la finea septernânii trecute.
anul 1879).
chestiei naţionalităţilor, în zilele din Causa abzicerii este sănetatea sdrunefo ■ *
urmă sa vczut şi Szell nevoit se răs­ nată. Urmaş al lui va fi fostul presi- V igilii de noapte numai atunci se
pot considera dc organe autorisate, dacă de­
pundă. El zice că: Nu sprigineşte dent al partidului apponyist, Horanszki
pun jurământ.
dorinţa acelor vorbitori din oposiţie, Nândor.

F O I T A Furtune grele — ades s arată în când torcând monotonie cu nasul în
Pe cerul vieţii omeneşti,
Ce vin ca moartea ’nfricoşată, şperlă. Flac-vrile slabe ale câtorva trestii
Când nici cu gândul nu gândeşti. ude' mai 1 căresc încă în fundul cuptorului.
f & £ t « j a a .
In părete atârnă o icoană de lemn aproape
Ferice-atunci de cine are ştearsă.: Pe prichiciul cuptorului cu fruntea
In codrii verzi coliba sa,
fi zi clc vară stră' ucită sprijinită pe mână .stă- o betrână'. Capul îi
Şi ’n ca un înger dulce, care
Pe culmea verde un păstor Ori' cc dureri st c alina. e alb ca zăpada Faţa e sbârcită şi arsă
Privind la turma sa iubită » de 1 aerăm! Ea suspină des. Jos la păment,
Li cântă ’n fluer al seu dor
Dar vai de acel-ce rătăceşte sgribulită pe câte-va fire de paie se sverco-
Dar’ munţii, cerul, soare, rază, Prin lume singur e.u-al seu dor leşte o tînâră fată, sbuciumată de crude,
S’ascund de-odată n negrii nori; Ne-aflând limanul ee-1 doreşte, dureri. Rochia ruptă şi sdrenţeroasă laşa
Văzduhul sună, schinteiază, Ne-avend un cuib mic, scutitor.
Umplend pămentul de fiori. se se vadă picioarele albe şi slabe. .
Fetru Dulfu. Perul desp’etit, întins pe pămentul
Păstorul insă n’are frică, umed, e încâlcit cu ■sfârămături' de gunoaie.
Prin fulgeri trece surizând;
In vale sta coliba-i mică, In B o rd e iu . Nişte ochi mari şi vioi se rotesc cu iuţeală.
Şi ’n ea l’aşteapts-un înger blând. Faţa e albă şi palidă. O se,mor, gândeşte
fata; dar pe mama cui o las r Oftează dure­
Un înger blând a sa muiere,
La sin cu ait scump îngeraş (NUVELĂ). ros! Câte-va lacrime ferbinţi îi brăsdează
Ce şti ’ndulci ori ce durere obrazul, şi lunecând pe firele de paie se
Cu zimbetul seu drăgălaş. E noapte. Ventul suflă mânios răcăind prefac în strălucitoare diamante la razele
streşina bordeiului. Ploaia ’n . stropi mari
Acolo întră cu grăbire tremurânde ale poponeţului de pe draniţă.
Păstorul, de mândrie plin; plesneşte ’n geamul eârpojit.
Pe-afară — a iadului mugire... Un câne hemesit şi plin de apă zgârie E târziu. Ventul urlă tot mai groaznic.
Iri câsă-un raiu suride lin. | la uşe schelălăind. In lăuntru c tăcere Ploauă de par’că toarnă cu găleata. Uşa
1 adâncă; doar mâţa de se mai aude din când scârţie şi zăvorul e gata să se rupă, Beţrâna