Page 3 - Bunul_Econom_1902_09

Nr. 9 BUNUL ECONOM Pag-' 3

Arma, (puşca) pusă sub tiare, dar [ Pentru grădinari. Pomii se curăţă de i de conjunctivită granulosă. Aceasta
care pentru vânat nu se foloseşte, trebue in­ I muschiu în modul următor: se face din ce- | boală se ia de om sănetos, pe ori ce
sinuată în scris ori cu cuventul la antistia i nuşe de lemn o leşie de tărie mijlocie, pu-
I cale ar pătrunde în ochii acestuia
comunală, în ,tot caşul în luna lui Iunie. j nend în 10 litre \.A punt de a-cict ca bolic;
I o parte din lacrimă ori urdoare. Toate
Cine înse în decursul anului cumpără o ast­ j. amestecătura aceasta se ferbe şi apoi încă
obiectele pe cari a picat lacrimă sau
fel de armă, care a fost deja taxată, dela . :în stare ferbinte se pune pe părţile muş-
cumpărarea aceleia în timp de 8 zile tr. bue I chioasc ale pomului cu o mătură de paie. urdoare, dacă vor atinge un ochiu săne-
se o insinue la acest for competent. (Art. | In puţine zile cade tot muscliiul până la cel | tos, vor da acestuia boală. Astfel de
de lege‘XXIII § 13 şi 14 din anul 1883). din urmă firicel, fără să se mu arete înainte obiecte sunt perna, plapoma, o faţă de
* .
de , un an, şi fără se strf. e sănătăţii porni or.
M inistrul, de interne contra berii masă pe care a lucrat granulosul etc.
! Trebue însă' a fi cu băgare de seamă • ia în-
numi?ă «Hansel». Mulţi berari obicinuesc a j Deci bine trebue a ne feri de aceasta
j trcbuinţarca acestui mijloc.
turna muşteriilor în pahare rămăşiţă de bere I boală, care uşor o putem căpăta şi
.şi scursori del i cep. Aceasta pe nemţeşte se *
I - - Pentru brutari. Spre -a. lipi crepăturile j numai de aerul odăii în care a locuit
chLmă «Hansel». Ministrul de interne a dat
| ce se produc la cuptoare adese -oii foarte | granulosul.
un ordin, în urma căruia bei arii . sunt opriţi
de timpuriu, se recomandă mas.-a următoare, *
a mai da «cur oii de berc. Cei-ce mai fac
care- este totodată ieftină şi durabilă t -2 klg.- I Pentru a ne curaţi stomacul,
aceasta se pedepsesc întâiu cu 100 cor., ear
| de făină de Chamotte, 2 ldg. de lut, gras,
a doua-oară li-se va revoca licenţa. Beutorii | putem folosi următoarele purgative sau
Va kilo reş nă pulverisată şi x/4 klg. sare.
de bere se bage de seamă şi în cas că li-se | substanţe de curăţenie ee le putem
Toate aceste substanţe se disolvă în apă fer­
întâmplă aceasta, se facă arătare la poliţie. ! avea în casă chiar. Astfel sunt: laptele
binte şi se amestecă până se formează, un
aluat subţirel, înainte de a lipi crepăturile ! dulce, bine îndulcit cu zăhar sau miere-
0 E V O V cu acest aluat, se udă cu apă-rece, . apoi se i este mai puternic dacă se mai ames-
toarnă composiţia preparată în ele. | tecă şi cu apă caldă. Zerul laptelui,
Pentru meseriaşi. Pentru cei cari do­
| mai cu samă dacă se îndulceşte cu
resc se-şi dee copiii la meserii, e bine se ; zăhar, este un puternic şi plăcut pur-
observe la cari meserii se caută ajutor, pen­ Medicul casei.
J gativ. Zama de prune coapte îndulcită
tru-că acolo fiind lipsă se plătesc mai bine
lucrătorii. | cu zăhar, şi mustul de struguri, mai
Conjunctivita granuloasă (un
Aşa d. e. în Budapesta sunt 7067 de { cu samă dacă se mai îndulceşte' cu
: meseriaşi fără de lucru. fel.de durere de ochi) este o boala j zăhar este un purgativ plăcut.
In. provincie se caută orologeri, lucră­ i molipsitoare (care se mută), care poate ] ; "
tori pentru violină, tăbăcari (timari), mulţi îmbolnăvi dela o persoană pe alte multe I Căuşele urdinării în timpul
hornari şi strungari, dogari, butnari, infer-
persoane cari s’ar găsi pe un loc mai ] verii sunt: 1. Căldura peste rnesură a
mieri, infermiere, cusutori. şi cusătoare, bro-
mult sau mai puţin apropiat. Un ast­ ! timpului, din care causă omul fiind
dâtoare, spălătoare şi netezitoare,:................
Se caută învăţăcei la tâmplari, tini- fel de granulos poartă semenţa acestei j silit a bea multă apă, aceasta produce
cheri, văpsitori, la tapetărie, apoi fauri, strun­ boale în ochi şi anume pe peliţa care I urdinarea. 2. Mâncarea fructelor ne-
gari,, lăcătari, pentru instrumente musicale, căptuşeşte pleoapele, dând sSmenţa boa- | coapte, adecă crude. 3. Felul hranei
croitori pentru bărbaţi şi dame, eompactori, lei altor ochi sănetoşi I poporului nostru. El sS hrăneşte cu
friseri şi brutari. .
Din ochii unui gtanulos es multe I crastaveţi, ceapă verde, ardeiu etc. pe
Foaia bucuros va mijloci locuri pentru
lacrimi, urdori şi chiar adevărat puroiu I cari le mâneă crude şi ■ numai muiate
învăţăcei.
, ) ■ . .• *
*• ' ' şi în acestea este mai cu samă semenţa I în sare sau oţet. Acestea legumi ne-
tresare. Tflorico dormi ? te simţi - mai bine ? bucăţi. Valuri de apă
G 1 u m e.
1 o voce plângătoare răspunde jalnic: „da* furie peste trag. Doamne nu ne prăpădi i
mamă". Dar suspinele o înăduşe şi isbucneşte Ge ’ţi-am greşit, exclamă bătrâna şi trântind
' Păcală, trecând pe lângă o moară,
în plâns. Copilo plângi ? ce ai? spune cc I icoana de colţul vetrei o sfărâmă în mii de,
: cânele morarului se repezi la el - şi-l muşcă
se-’ţi facă mâmucuţa? dar nici un răspuns . ţăndări. îşi strânge copila’n braţe, o sărută:
de pulpa dela picior. Păca’ă lovi cu topo­
de astă-dată. Florieo, taci 1 spune mamei, ţi-e | „Florieo. fă-ţi curaj, eşti cu marna
rul cânele, care rămase mort. Morarul în­
rău, ce te doare? Abia se mai aude o mor-
Vântul bate tot mai nebun, acoperişul tâlnind pe Păcală îi zise mânios ; Nu puteai
măitură neînţeleasă : „inima, inima'*.
se sparge si un torent clocotind -umple tot
şi tu se-T loyeşti cu coada toporului ? „D a“,
bordeiul cu apă. Poponeţul cade ’n valuri
Cocoşii cântă des.... e miezul nopţii. zise Păcală,„dacă m’ar fi muşcat şi el cu
sfârâind. Tăcere.,
Bătrâna se boceşte în' gura mare, smulgen- coada".
*
du-şi perii capului. Zodie se revarsă, sc înseninează, nici
Un măestru se plângea, că n’are noroc,
o frunză nu se mai mişcă. Soarele zîmbeşte
Ingenunche, apucă icoana cu desperare, că ori-cc a început, n’a isbutit. Ei bine, îi
vesel pe orizont. Natura întreagă pare reîn­
o strânge la piept cu lăcomie, îngăimă o zise un preţin. „Ptntru-ce nu te-ai făcut
viată. Câte-va raze surfzând alunecă prin
cruce pe piept-, şi tremurând sărută chipul pălărier,; nu vezi cum - arde soarele ?,. Pe
geamul spart: al bordeiului.
şters al Maicei Domnului. Maică precistă, vreme ca asta. nu poate umbla nime cu
fie-ţi milă, nu ’mi' sdrobi. inima, nu ’mi: In lâuntru e tăcere. Două trupuri
capul gol sau cu căciula. „In zădar îmi spui'*,
pierde, copila, auzi-me, Doamne. Florica îmbrăţişate plutesc deasupra undelor ador­ răspunse maestrul, „nenorocul meu este
priveşte cu spaimă acest tablou uimitor; mite ; ear sărmanul câne, privind la , ele cu atât dc mare, încât sunt convins, că dacă
înţelege totul; inima, i-se rupe de milă; râvnă, se sgudură urlând.. aş fi învăţat eu se fac pălării, toţi oamenii
măsoară cu privirea drăgălaşă pe sărmana
Viori,ca d’Oltul. câţi s’ar fi: născut, ar fi venit pe lume fără
sa mamă. Vrea s’o mângâie, încearcă se-’i
de cap, numai ca se n’am cu trecere cu
vorbească, dar nu poate... limba e legată şi
pălăriile mele", ,
durerea creşte tot mai tare. E în agonie...
Căpriorul bordeiului trosneşte... Uşa cade ’n