Page 4 - Bunul_Econom_1902_09
P. 4
■ Pag? 4 : r BUNUL ECONOM ___________ Nr. 9
putând fi mistuite irită stpmacul şi mai mult. In eas de'lipsă se poate face şi Eânirile cu arma Mannlicher. Medicii
^„maţele, producând în chipul acesta scaldă din o parte accid carbolic şi 30 părţi de jir n spitalele din Triest au făcjjt intere
apă. Acest mijloc ucide iîia în timp scurt. sante obseryaţiuni" cu ocasiuhea. tulburărilor
'Vărsături şi urdinâri. Acestea sunt cele
* . ţ ■ din săptămâna trecută relativ la rănir le ce
măi însemnate şi mai obşteşti cause
Stîrpirea gărgăriţelor- din grâu. Se în .s’au fă .ut cu gloanţele din puşca .Mannli
ale urdinării în 'timpul verii, care tâmplă adese-ori, că gărgăriţele fac mari-stri
cher. Proiectilele au pătruns în linie dreaptă
. omoară un numer mare de oameni, căciuni bucatelor în hambare,’ unde se în
atât prin părţile vîrtoase, cât şi prin cele,
■ dar mai cu samă de copii. cuibează. Şi se încuibează lesne, dacă nu ae- moi ale corpului, făcând un canal de linie
risăm şi nu vânturăm bucatele adese-ori;
Gum este a se preîntimpina acest oablă. La .cele mai multe; răniri, proiectilele
ear încuibate odată; cu greu se stîrpesc. Este
reu?. în numărul proxim, t au luat cu sine şi .sdrenţe de haine în rană,
leac însă şi împotriva lor. Se se ia tamuri
din care pricină s’au produs cangrenisări şi
verzi de soc cu frunze cu tot, să. se aco
otrăviri de sânge. Operaţiunile au fost foarte
pere bucatele cu ele, ba se se mai vîre şi dureroase, deoare ce carnea cangrenisată a
D I V E R S E printre ele ici-colea; şi vom vedea că nu trebuit-să-fie tă ată.
mai aflăm deloc gărgăriţe prin bucatele noa
Gonstatându-se filoxera în viile oraşu stre. Cercaţi, că cercarea n’are supărare.. Moarte Basil Romoşan, vigil silvanal
lui Sas-Sebeş, se trage atenţiunea proprie suprem, a încetat din vieaţă la 4 Martie n.
tarilor de vii din alte părţi, unde .accast<ă in în Costeşti, în etate de 63 ani.
sectă stricăcioasă n’a pătruns încă, a nu se NOUTĂTI *
folosi de a tari lucrători d n acele locuri, un de
Omor. George Ardelean din Sacial (Hu
există şi este constă tată deja, deoare-ce în
Sinod protoprosrlteral. Sâmbătă în 8 nedoara) era dator ia cârcimaruj Moriţ Hand-
caşul acesta se poate mai uşor transmuta
Martie n. „a. c. la 10 ore a. m. se ţine şe ler cu o suină oare care, pe care nu o pu
dintr’un loc într’altul. -
dinţa ordinară a sinodului protopresbiteral tea -plăti. Peste câteva zi e jidanul era se-i
al tractului Orăştiei, la care sunt poftiţi a vândă mos a lui Ardelean Ta licitaţie. Arde-
I
l
Omidele, acele insecte stricăcioaşe, cari
partxipa toţi on, membri ai- sinodului, pen lean, în desperarea sa, a luat o puşcă şi a
ani dearîndul fac însemnate stricăciuni po
tru a se putea - resolva obiectele puse la or "împuşcat pe Moriţ. Acum i-se, va vinde ne
milor, ba în mesură măre fiind nimicesc cu
dinea zilei. norocitului şi moşia şi va, înfunda şi el tem
toiul pomii din ţinuturi întregi. Culesul cui niţa, ear femeea şi copiii vor lua traista la
burilor de omidă se îndeplineşte pe timpul — Duminecă, în p Martie st. n. la j ore
priincios de iarnă şi primăvara de timpuriu, după ameazi, comitetul despărţământului gât. Vezi ce face bcutura.
*
până când nu dă căldura, căci mai târziu -*Orăşfia«- al Asociaţiunei ...pentru;- literatura
încălzindu-se părăsesc cuibul şi ca un roiu, română - şi cultura poporului român îşi va Cai ungureşti pentru Afrioa-de-Siid. Din
flămând inundează pomii şi pe lângă toată ţinea adunarea, de constituire în cancelaria, Fi urne se scrie cu data de 25 Februarie:
osteneala şi bunăvoinţa, nu se mai pot cu protopresbiterală gr.-or. din loc, la care ono « Azi a plecat din portul nostru vaporul en
lege. în interesul proprietarilor deoparte, ear raţii membrii să învită cu toată stima. . ; . glez < Montagle» cu 750 de cai ungureşti
de altă partfe în sensul,ord.-.ministerial"este B iroid . spre Africarde-Sud. Acesta este al cincize
ci lea vapor, care transportează pe socoteală,
lipsă de a se îndeplini acest lucru cât mai
cu grabă, dacă s'a întreiăsat până acum, căci Pensia învăţătorilor. In curând apropim- engleză cai în Africa-dc-5u.d. Numerul total
căldura din zilele trecute, precum şi aceea du-se timpul în care să va vorbi în : Dietă j al cailor : îmbarcaţi* la Fiume este de 38.364.
ce va mai urma, încă va îndemna omidele despre, legea pensiei învăţ,Moţilor, din mai I Acum ancorează aici vapoarele engleze < I ly-
a părăsi cuibul lor şi a pleca ■ după hrană, multe comitate mvătătpreşti au venit depu- pathia» si «Mapkmoore»; cari aşteaptă nou6
făcând stricăciuni şi pagube. taţiuni la Budapesta, spre a vorbi cu de- transporturi.»
* putafii cercurilor lor, ca să părtinească in , - *
Despre alac şF orz. Acolo unde nu teresele înveţătorilor. învăţătorii1 noştri pe : Şerpi cari prind şobolani. In Brasilia
avem nădejde de o recoltă bună a grâului, semne nu se mişcă de loc, cu toate că n’ar s'au înmulţit aşa. de tare şobolanii, încât lo
e consult a şămăna alac şi orz, deoare-ce strica, dacă s’ar întruni şi ar lua vr’o ho- cuitorii cresc un fel de şerpe care îi nimi
făina lor, după-cum se afirmă, e tocmai aşa tărîre, ca se adreseze vr’o, fugare, cătră ceşte. .
i
de nutritoare ca şi a grâului şi-totuşi aceste minister etc. Acest şerpe, care acum a devenit un
plante economice deşi merită mai multă a- ." ‘ *, . V, animal domestic, se, numeşte gib bia, e lung
tenţiune, nu sunt prea băgate în seamă. Şese ani de temfiiţâ pentru omor în de vre-un metru şi e gros ca braţul omului,
Ca bun nutreţ pentru cai şi porci si al duel. Curtea cu juraţi din 1 lannovcra a con face parte din specia boa, şi se poate cum
cărui preţ este mai mare ca al ovăsului se damnat, pe' arândaşul Falkenhage.n la 6 ani păra în Rio-de-Ianeiro şi alte oraşe din A-
trage atenţiunea economilor noştri asupra 'temniţă -' fortăreaţă, pentru-că a omorit ;în merica pe preţul- de un dolar şi jumătate.
acestor plante economice. duel pe funcţionarul administrativ Ben- j Acest şerpe, care nu face nici un reu,
*
ningsen. ’ V. j şi e foarte- greoiu în mişcările sale, petrece
Contra păduchilor de vite. Când'nu : ' - *-- I . - ■ J toată ziua durmind; îndată-ce apune soarele
treţul, este aspru, vitele cornute adese-ori se - „Sancta simplioitas“ , Un. samsar, de cai I
însă, numai decât se schimbă, începe se se .
umplu de păduchi, cari le slăbesc şi mai din Apatin, mergând zilele trecute la tîrg !a
m’şte în dreapta, în stânga, se urcă, se co
tare. Ca mij loc contra acestor părăsite. ştri- Oradea-mare se cumpere cai, sa socotit să
boară, pleacă la vânătoare,, în cai c timp
căcioase se recomandă oţet de mere, sau facă niţel câştig lateral, pe pelea prostimii;
caută prin pod, pivniţe, ba, ceea-ce se poate
apă ce se scurge dela cartofii ferţi, cu care s’a postit într’un grup de ţcrani şi luând în i
se spală de mai multe-ori părţile atacate ale mână o coală de hârtie si creon, vestia ţe- | face foarte uşor la casele de acolo, întră şi .
pe sub' podele.
vitei. Aceste leacuri sunt foarte ieftine şi ori ramlor, eă în Apatin se împarte pământ gra- ‘
cine poate* să şi-îe facă. tis şi cine voeşte se capete moşie să se în El stă culcat la locul seu de pândă cu
o adevărată viclenie, ce nu se poate găsi
ştiinţeze la el, căci dînsul e trimis din par
Contra rîiei la oi. Se ia o parte accid tea primăriei, ca să dee de ştire oamenilor. decât la animale de uti ordin superior, şi
carbolic, o parte petroleu şi 18 părţi uleu Pentru înscriere lua dela fiecare taxă de dacă se arată vre-un guzgan la orizont, dim
de lemn. Acestea se amestecă bine şi cu câte 20 fii. Până se prindă de veste gendar- tr’o săritură îl apucă de gât şi-l omoară.
mestecătura se unge de mai multe-ori locul meria, vulpoiul de om adunase dela pros Aceşti Şerpi foi-rte rar obicinuesc să-şi
rîios. Dacă rîia a erupt în mesură mare, se caute lirana la aer liber, ci se nutresc cu
time vre-o 15 cor. V.
pune din accidul carbolic şi petroleu ceva ceea-ce le dă stăpânul casei. •
