Page 2 - Bunul_Econom_1902_10
P. 2
Pag. 2 ______ B U N U L ECON OM Nr. 10
DIN LUME vici şi a cerut legitimarea, Utept răs generalul Methuen în frunte, a ajuns
puns, vicleanul partisan al lui Carage pe mâni le Burilor.
orgevici, a tras cu pistolul în Nicolici. Nemulţumirea în Londra e foarte
Din Serbia
Glonţul l-a nimerit în piept şi Nicolici m re, mai ales, că se află în ajunul
se vesteşte, că un anumit Alavantovici,
ar fi fost perdut, de nu s’ar fi lovit încoronării Regelui Eduard VII.
o rudă şi om de partid al prinţului
glonţul de o cărticică cu table- de fer, învingerile din urmă a Burilor,
Carageorgevici, care locueşte în comuna
pe care o purta în buzunar. Nicolici au pus pe gânduri pe Englezi.
Mitroviţa din Slavonia, a trecut rîul
însă a tras trei focuri asupra lui Ala
Sa va, mergând la Şabaţ, oraş sârbesc.
vantovici, nimerind două gloanţe în A d v o catu l poporului.
El era însoţit de trei oameni. După-ce
piept şi unul în pulpa piciorului drept.
a trecut rîul, a îmbrăcat uniformă de
Muribundul a spus, că el a făcut toate Uneltele de econom ie şi vitele de
general sârb. După aceea s’a dus la
aceste nebunii din porunca lui Cara jug dela acei indivizi, cari se ocupă cu e-
sentinele poruncindu-le sâ-1 urmeze.
georgevici. Nu peste mult însă a murit. conomia câmpului se pot secuăstra la ras
Sentinelele neştiind cu cine au de de execuţiune (pemnOrare), dar dacă respec
Dintre cei cari au fost pe partea
a face, l-au urmat. El a mers după a- tivii nu posed mai multă avere de 12 jug.
lui Alavantovici au fost arestaţi 4 inşi.
ceea la casa de vamă. Şi aci a făcut catastiale (1600 stingini pătraţi) de păment,
El a fost complice la atentatul contra pe care înşişi o lucră şi administrează, atât
tot aşa. Mergând la casa comunală a
fostului rege Mi lan. L-au şi judecat la uneltele de lipsă la economie, pe cari voesc
dat alarmă, că toţi pompierii din co
închisoare pe 20 ani, dar a fugit în a le întrebuinţa, cât şi vitele de jug decari
mună să se adune acolo. După aceea sunt datori a îngriji, nu se pot lua dela dînşii
a dat pompierilor tot felul de arme. Slavonia. Aci s’a stabilit în Mitroviţa. pe cale de licitaţiune, din 15 Martie până în
Pe mai mulţi oameni, cari nu au voit 15 Nov. (Art. de lege LX § 67 din a. 1881).
Resboiul.
să asculte, i-a ameninţat cu împuşcare. *
P en tru sista rea tutoratuiui, atât tu
Dela casa comunală Alavantovici Lângă Valmaranstad s’a dat o to rul cât şi minoreanul pot cere în scris
a mers, însoţit de mai mult de 50 de luptă sângeroasă. Perderile Englezilor dela respectivul tribunal reg., care a de-
oameni la prefectură. Aci deasemenea sunt: morţi 229 de soldaţi şi mai mulţi mendat punerea sub tutorat a minoreanului;
a dat alarmă, ca toţi poliţiştii se se a- oficeri, 110 soldaţi şi 16 oficeri răniţi sau pentru acest scop se poate minoreanul
dune. După ordinul seu toţi poliţiştii grav, ear 454 soldaţi au fost prinşi. prezenta şi în persoană înaintea tribunalului
Numărul Burilor se înmulţeşte zi de zi, reg. şi a cere şi cu cuvântul sistarea tuto
au format un şir, cu care Alavantovici
ratuiui. In caşul din urmă tribunalul reg. se
a împresurat edificiul prefecturei, cav căci mai mult de 14 mii de Olandezi va îngriji şi despre representarea acestuia.
nimeni să nu poată scăpa de acolo. şi Africanderi s’au răsculat în Capland. (Ord. min. de justiţie din a. 1881 nr. 3263
Unib dintre poliţişti nu au voit să as Cu toate acestea se svoneşte, că §§ 41 şi 42).
culte ordinele sale, strigând să se legi comandanţii buri ar fi aplicaţi a în *
Cererea de despăgubire ce se i-
timeze, dar Alavantovici i-a ameninţat cheia pace. Unele foi susţin chiar, că veşte între servitor, şi stăpân în urma în
cu moarte. Doi poliţişti contra ordinu guvernul englez e hotărîl a începe ne cheierii contractului de serviciu, respective
lui seu au fugit şi au spus cele întâm gocierile spre acest sfîrşit. . cererea în această privinţă trebue înaintată
la acea judecătorie cercuală, pe teritorul că
plate lui Tanasie Nicolici, căpitan de O-luptă sângeroasă a avut loc şi reia locueşte cel pîrît, sau pe teritorul căreia
poliţişti. Acesta, după-ce s’a înarmat lângă Colenzo, unde Englezii au avut s’a încheiat contractul. (Art. de lege XIII din
1876 § 119 şi 120, decisul cons. min. din
bine cu un pistol şi a luat ca însoţi 1000 de soldaţi morţi şi răniţi. Ba se 8 Martie 1899. Ord. min. de interne din
tori trei poliţişti, a mers la Alavanto zice că întreaga divisie de 2000, cu 1899 nr. 30394).
Şi-a pus merinde şi premeneli în glugă de oale, aşa că spărgea într’un cias cât fă
F O I T A
9 şi atîrnându o de umăr, plecă din Streja- cuse într’o zi, căci * *dă-l naibii, că-i Ungur».
Câiţişoara —• la Roma. Voia s’ajungă în ce
La urma urmelor, vfizând stăpânul că
Dor de ducă. tatea care a pomenit atâţia oameni mari şi prea lunecă de multe-ori, i-a dat drumul şi
să sărute odată columna lui Traian, a «tai-
Gârţan a întrat în slujbă la un olar şvab.
chii TraLn, drăguţul», cum îl numeşte el cu
Când îl vezi aşa, sgribulit în sarica lui adevărată dragoste fiiască Acesta-i plătia mai puţin, dar ciobănaşul meu
era mai cu tragere de inimă la lucru.
miţoasă, ai crede că nu-i de nici o ispravă. *
Dar când s’aiaptă puţin şi se propteşte cu Dar, bagsamă, Roma e mai departe de Căci vezi, badea George îşi are şi el
îndărătnicie în piciorul drept, vezi că ai de logica Sa. înainte ce să ştie se cetească nu-şi
cât crezuse Cârţan, căci făcuse drum de
a face cu un om vrednic, în ochii căruia prea bătea capul cu obârşia popoarelor. Dar
două săptămâni şi abia ajunse la Pesta.
ghiceşti gânduri înaripate. când a aflat din Istoria biblică despre înru
Ce amăgire!
Cârţan e numai cioban, dar a văzut direa neamurilor, el şi-a zis: Că Ungurul tot
multă lume. Vreai să ajungi la leagănul părinţilor Român a fost şi el înainte vreme, dar la
Pe când păzia oile pe întinsurile Ne- tăi şi te pomeneşti în cuibul duşmanilor. turnul Vavilonului, când s’au încurcat lim
goiului, a învăţat care-i a şi care-i b şi a Cum i-se isprăviseră paralele a trebuit însă bile, el a uitat graiul nostru şi a început se
început se cetească. La umbra brazilor a să se oprească în Pesta ca să-şi strîngă bolborosească pe limba lui.
sorbit învăţăturile cuprinse în sf. Scriptură altele. De când ştia de-aros,tul Cronicul lui
şi în Cronicarul lui Şincai. Când a văzut că A intrat lucrător la un olar şi într’o Şincai, mintea lui era şi mai luminată şi rî-
el, ciobanul Cârţan, se trage din neamul săptămână a muncit cât altul într’o lună. dea de părerea lui de odinioară. Acum ştia
care a stăpânit odată lumea, ochii i-s’au um Măestrul seu îl plătia bine, dar el-.hu se că Ungurul nu-i om ca Românul, căci nu se
plut de lacrimi, l-a apucat ca un vîrtej a- simţia în toate ale lui, căci pe olar îl chema trage dela Roma, ci-i neam turcesc şi copil
meţitor şi ne mai putendu-se răbda locului, Pista şi era Ungur. Din când în când se fă de-al lui Hantătar. Tot din Cronic iscodise
a pornit-o. cea că mai lunecă şi cădea peste porcoiul el Că pe şvabi i-a adus dracul de sub pă-
