Page 3 - Bunul_Econom_1902_10
P. 3
Nr. 10 BUNUL ECONOM Pag. 3
Medicul easei. emoragica, care se revarsă pe sub pele adese nici pe jumătate atâta ca din cartofii
în formă de pete negre şi care omoară mari şi bine desvoltaţi. Car; ofii de mărime
întotdeauna. Tratamentul vărsatului se mijlocie se pot şi ei întrebuinţa De altcum
mărimea atîrnă şi de a soin. Pe lângă că a-
Conjunctivita sau roşaţa o- deosebeşte de al celorlalte boale mo
leg de prăsilă cartofi mici, economii noştri
ohilor este de doud feluri şi anume; lipsitoare prin faptul, că dispunem de mai fac şi greşala, că pun în acelaşi reuib în
conjunctivita simplă şi conjunctivita gra- un mijloc puternic de a imp; deca boala, -număr prea mare, câte 5—6 şi une-ori mai
nuloasă. Semnele dnpă cari putem cu vaccinarea şi revaecinarea. Un copil că mulţi. Decât însă cartofi mici şi mulţi, ho
noaşte conjunctivita simplă sunt urmă zut bolnav trebue numai decât despăr tărît că mai bine ar fi se pună câte 2—-3
mai' mari sau de mijloc, pe basa .celor amin
toarele: Cercetând conjunctiva său pe- ţit de cei sănătoşi, aşezat într’o odaie tite «despre alegerea sătnânţei».
lea de pe globul ochiului şi pe faţa curată şi aerisatâ. Vom întreţinea pu . .. * s
dinapoi a pleoapelor, după-ce întoarcem terile bolnavului hrănindu-1 bine şi po Ca mijloc pentru stîrpirea muşchiului
pleoapele (genele) pe dos, o găsim mâi trivit. Să nu întârziem însă de a chema în ţerire apusene, afară de grapa de fânaţe
se foloseşte vi.tr.olul de fer măcinat, care
roşie ca în stare de sănătate. Numai medicul, căci multe sunt primejdiile ce . făină se presară pe fânaţele pline cu muschiu,
când roşaţa se întinde şi pe albul o- se pot ivi din această boală şi numai pe un jugăr folosesc 100—140 chlgr. Mai
chiului, cea dinapoia pleoapelor este cu el le poate cunoaşte şi înţelege bine. departe se poate folosi cenuşa de cărbuni,
mult mai mare, mai concentrată. gips, var stins şi făină de oase, cari pe lângă
Pentru vindecarea acestei boale se aceea că stîfpesc muşchiul îngrare şi riturile
pot căpăta doctorii bune dela farmacie, DIVERSE (fânaţele). Acest mijloc stîrpeşte tot muş
chiul pe unde ajunge, şi totodată îngraşe
dar se mai pot folosi şi doctorii de fânaţele, încât răsare iarba mai deasă şi mai
casă şi anume: Vinul roşu vechiu şi Despre sămânţă. In economie e de bogată după dînsul.
curat face mult bine dacă se picură în mare interes a şti: că-dela cutare plantă să
ochiu mai multe picături, plimbând o- mânţa cea mai mare ori cea mai mică este ; © i i i i f t i f i ^
chiul în toate direcţiunile şi aceasta de mai corespunzătoare pentru sămănat.
Răspunsul nu e uşor, drept aceea să
2—3 ori pe zi. Mulţi pun cârpă muiată vedem ce zic oamenii experţi în această pri Comande pentru mobile. Nişte agenţi
în spirt pe ochi, care asemenea e bună. vinţă. Economii cei m ri au arătat, că prin de ai neguţătorilor de mobile din Budapesta
In multe caşuri simple foloseşte şi nu nobilitarea semânţelor produce un jugăr de Fodor JozsT, Bernstein K. şi fiţi în zilele
mai apa de trandafiri. Dacă însă se trei-ori mai mult decât de comun. Apoi cu trecute au umblat prin Oradea-mare cu scop
de a câştiga comande numeroase. Despre a-
constată că pe lângă conjunctivita sim cât e un fir de sămânţă mai mare, cu atât ceastă întreprindere ilegală s’a făcut arătare
plă mai e încă o boală în lumina o- e şi mai greu. Din acestea se vede, că să- la gendarmerie, despre cate ştiricindu-se res
mânţele mărunte nu trebue folosite la să
chiului, adecă albeaţa (iris), atunci cele mănat; mai departe cu drept cuvânt putem pectivii au dispărut din oraş. In contra fir
amintite nu se pot întrebuinţa ca me zice, că materia măritoare, ce se află în să melor amintite gendarmeria a întreprins paşii
dicină, ci trebue să se ceară ajutorul mânţă, e cel mai bun, cel mai ieftin şi cel de lipsă. *
medicului. mai potrivit mijloc de îngrăşate, gunoire, Ministrul de comerciu a votat un a-,
pentru ori-ce plantă. Altcum este o regulă
economică: «cu cât e mai proaspătă sămânţa,, jutor de 100 coroane meseriaşului Nusorics
Vărsatul, această boală numită cu atât sporul e ihai ■bun'şi cu Cât e fnâi Tamâs, ,
în ştiinţă variolă, este cu mult mai veche, cu atât sunt plantele mai slabe*. însufleţirea ce s’a arătat în anii d«i
veche decât creştinătatea. Ea este cu Deci timpul semănatului .fiind, să fim cu bă urmă faţă de arta zidirii, a atras la sine
noscută în toată lumea, căci pretutin- gare de seamă la alegerea sămenţei. Sămă- mu te puteri de lucru, cu deosebire în ora
denea a dus jelea cu dînsa. Ca toate năturile timpurii atât cele de toamnă, cât şi şul Miinchen, cari acum în u ma unei greve
cele de primăvară sunt cele mai bune.
boalele molipsitoare (lipicioase) vărsatul * au rămas fără lucru şi câştfg. Numărul ce
trebue să-şi aibă microbul seu, pe care Cartofii de prăsilă. Mulţi dintre eco lor fără de lucru de present se urcă la 10
mii- La întrevenirea ministrului de ext. rne,
învăţaţii l-au şi descris fără să-l poată nomii noştri pentru sămănatul cartofilor fo ministrul de interne avisează autorităţile
cultiva. Formele sub care se arată văr losesc cartofii cei mai mici, ca semn de cru competente, că în mod posibil să împedece
ţare. Insă acest fel de cruţare samănă mai
satul, sunt măi multe. O formă foarte mult a risipă. Căci lucru hotărît: din cartofii călătoria lucrătorilor de această branşe în
>
grea numită vărsatul negru sau variola mici dobândim asemenea recolte mici, slabe, Bavâria.
mânt şi i-a aşezat prin părţile noastre. Şi | ţan e fecior chipeş şi îna:nte ce să plece la nuit cu căciuli, se adunaseră curioase ca să
cum ştia el că şi Românu-i puiu de lele, se columnă s’a ras şi s’a premenit, gătindu-se vadă ce bidiganie o mai fi şi aea.
găsise frate cu şvabul, la care intrase în ca de sărbătoare. Dar Cârţan nu le simţia. Căci în su
slujbă şi se purta bine. Din când în când câte un călător se fletul lui se stîrni acuma dorul să se ducă
Pe vremea aceea se nimeriseră în Pesta opria în faţa lui, mirat. Atunci Cârţan se se îngenuncheze înaintea columnei şi să o
nişte mişcări socialiste între lucrători. Când ducea la el şi-l întreba pe româneşte să-i sărute.
i
i
a auzit Cârţan că socialiştii vreau să mun spună drumul spre columnă. Şi dacă era în Şi lucrul acesta nu era cu putinţă, căci
cească numai opt ciasuri pe zi, s’a crucit şi haine de muncitor Cârţan îi zicea frate, ear piaţa lui Ţraian e îngrădită şi trebue să co
le-a zis: «Da bine mă, aţi căpiat? Dacă fac de era în haine domneşti îi zicea domnule bori pe scări ca să ajungi la coloană.
eu într’iin cias zece oale, 'atunci în opt cia frate. Se uită Cârţan în dreapta, se uită în
suri fac numai 80 şi capăt numai 80 de Şi se mira că aceşti oameni nu-1 înţe stânga, dădu mereu târcoale îngrăditurei, mai
creiţari. /fia cum lucrez eu acum capăt un legeau. «Vorbesc româneşte ca şi noi, dar o întrebă pe unul şi pe altul de sfat, dar vă
fiorin şi douăzeci, căci muncesc 12 ciasuri. românească stricată, că de când nu s’âu mai zând că, nu-i chip în nici un fel, se duse
Ce vreţi voi mă, se ajung la iarnă la Roma ?» întâlnit cu Românii, au mai uitat limba-şi au deadreptul la legaţia română,
Şi scârbit de prostia ungurească plecă învăţat vorbe nemţeşti», mi-a zis el odată. fi,Sămănăt&rul“) ' S extil P u şc a riu .
din Pesta cu 25 de-fi.' înodaţi într’un colţ In sfîrşit se vede că tot îl.. va fi înţe ; (Va urma.)
de năframă şi cu aripile dorului la opinci. les Vre-unul, căci badea George ajunse la
* ţinta dorurilor sale. Profesorul îi dă studentului o între
Şi eată-1 numai pe Cârţan, cioban din In ochii lui de cioban apărură lacrimi. bare mai grea. Acesta fireşte tace.
Streja-Cârţişoara, umblând cu pieptul gol pe Cu gura pe jumătate deschisă, ca un copil — Cum ? întrebarea mea te încurcă ?
stradele Romei şi căutând. căruia îi spui o poveste, sorbia cu ochii pri îl întreabă profesorul binevoitor.
Căuta columna lui Traian. veliştea mult aşteptată. Cucernic şi-a luat Elevul îi răspunde sincer: ’
Lumea se uita lung la acest om cu căciula de pe cap. Părul lui lung era numai întrebarea nu, domnule profesor, dar
port străin. Dar se uita cu drag, căci Câr- o apă, căci razele soarelui Italiei, neobici răspunsul! V.
