Page 4 - Bunul_Econom_1902_10

Pag. 4 , B U N U L E CO N OM Nr.,10

aceste materii să sfîrşesc înainte de-a ajunge cotorul la
lumină, planta tînără piere, volumul sămânţei hotăreşte
Modul sămănării. deci încă în mare parte, adâncimea la care să se aşeze.

Dacă dorim ca toate semânţele sâ răsară de odată,
’ (Retipărirea interzisă).
vom îngriji ca ele se fie aşezate la aceeaşi adâncime.
(Urmare şi fine.)
0- Această lucrare o e x e c u tă sămănătoarea în rînduri, care
Afară de muiatul sămenţei se mai obicinueşte a le aşează toată sămânţa la o adâncime egală. La sămănatul
învăli cu materii diferite, câte odată chiar si otrâvitore, cu prin împrăştiere, acoperitul sămânţei se execută mai per­
scop de-a împedeca să fie mâncată de animale stricătoare fect cu grebla. Grapa nu acopere sămânţa de o potrivă,
şi de a da semânţei materii nutritive la încolţire. Primul şi lasă multe la suprafaţa pământului. Pentru sămânţe ce
scop îl ajungem câte odată, al doilea inse nu. trebuesc aşezate mai afur.d, ne folosim de plugul simplu
Ce priveşte văruitul seminţelor cu scop de a nimici şi cel cu 2 şi 3 brasde. Grânele le vom acoperi cu
tăciunile cerealelor, se va vorbi într’un alt capitul despre plugul, numai în pământuri uşoare şi într’o climă uscată.
boabele plantelor. Pentru sămânţe foarte mărunte ne folosim pentru acope­
ritul lor, numai de tăvălug, şi de grapa de spini. Cu
acest instrument se acopere semânţele de erburi, trifoiu,
Cantitatea semenţei. mac şi câte odată şi răpi ţa şi cânepa.

Cerealele trebue sămănate mai adânc, în termini medii
la 5 cm.; pâstăioasele (leguminoasele) precum mazărea,
Cantitatea sămânţei necesară pentru sămănat, depinde
fasolea, bobul le putem sămăna până la 8 cm.; bulbii de
în prima linie dela volumul ce ocupă fiecare plantă, în
cartofi 10 cm.; şi într’un pământ năsipos chiar şi până
deplina ei desvoltare. Din numeral grăunţelor ce cuprinde
la 16 cm. „ ’
o măsură anumită, şi din volumul ce are fiecare plantă,
se poate calcula uşor cantitatea de sămânţă trebuincioasă
pentru un teritoriu anumit. Cantitatea semânţei mai variază
a
şi dela calitatea (bunătatea) ei. G p r a.
Cu cât semenţa este mai bună şi mai proaspătă, cu
atâta vom sămăna mai rar. De asemenea la sâmănătură [Capra- Hircuo L.J
mai timpurie de primăvară şi toamnă, vom sămăna mai
puţin des, deoare-ce plantele au timpul necesar de a se
Capra să găseşte astăzi aproape lâ toate popoarele, mai
desvolta şi înfrăţi mai bine. Sămănând cu maşina prin
ales în regiuni muntoase şi ne dă un câştig destul de în­
împrăştiere sau chiar în rînduri, vom întrebuinţa mai pu-
semnat, cu deosebire unde cultura oilor nu mai este rentabilă.
ţfnă sămânţă decât sămănând împrăştiat cu mâna.
Ea este mai prăsitoare, dă mai mult lapte, şi se mulţumeşte
Scopul culturii încă ne Face se sâmănăm mai des cu mai puţin decât oaia şi după împrejurări se poate în­
sau mai rar - cerealele pentru a produce mai multe paie treţinea cu foarte puţină cheltueală, provede casa cu lapte
le vom sămăna mai des, şi în scopul de a le cosi ca şi produce şi gunoi îndestul pentru o mică bucată de pă­
nutreţ des de tot. Cânepa pentru fuior vom sămănao- cu mânt, ear’ perul ei încă se foloseşte la ţeseturi mai or­
mult mai des decât cea pentru semenţă. In fine canti­ dinare. Cu drept cuvânt se zice, că capra este vaca seracuhti.
tatea seminţei depinde şi dela natura şi prepararea pă­
In turme mari nu e posibil a le ţinea, fiind-câ nu le
mântului, precum şi dela clima ce domneşte în localitate.
putem ţinea laolaltă ca oile; ele ar putea aduce şi mari
In general, cu cât clima va fi mai favorabilă, şi cu cât
pagube prin păduri tinere, a căror lăstare şi muguri le mă­
pământul va li mai fertil (roditor), mai potrivit plantei şi
nâncă cu multă poftă.
mai bine lucrat, vom întrebuinţa o cantitate mai mică de
semânţă, decât în caşuri contrare.
Prăsirea caprelor.

Acoperirea semânţei cu pământ.
Masculul se numeşte ţap, femela capră, puiul ied. Ţa­
pul trebue se fie mare, cu gâtul scurt, capul mare, ure­
Cele mai multe sămânţe a diferitelor plante încolţesc chile • se atârne în jos, barbă lungă şi stufoasă, picioare pu­
numai atunci în câmpul liber, dacă ele sunt acoperite cu ternice, pulpele voluminoase, părul des însă moalp la pi­
pământ. Afunzimea la care se îngroapă - va fi inse numai păit. Un ţap în etate de 2—8 ani este suficient pentru
atât de mare, cât sămânţa se aibă pe de o parte umidi­ 100 capre.
tatea trebuincioasă, ear’ pe de altă parte se nu să împedece Capra de prăsilă să fie înaltă, lată în şele şi la cruce,
intrarea aerului la ea. Din acest motiv, cu cât timpul pulpe voluminoase şi toată făptura ei să fie mai delicată,
este mai umed şi pământul mai argilos, vom aşeza semânţa ugerul se fie mare şi ţîţele lungi; părul scurt, însă des şi moale.
mai în faţă şi vice-versa, într’un pământ nesipos şi în timp Impărechierea cade prin Septemvrie—Noemvrie; căl­
de secetă, vom pune sămânţa mai adânc. durile durează la capră 24 ore şi revin după 11 zile dela
Mai trebue se ştim, că germenile (colţul) până ce se fătat. Timpul gestaţiunei este 21—22 săptămâni şi ‘lată
naşte la suprafaţa pământului se desvoaltă numai din prin Februarie—Martie—April 1— 2, câte-odată şi 3 şi 4
materiile de reservă (înmagazinate) din semânţă. Dacă iezi. Pentru prăsilă vom folosi capra numai până la 9 —10 ani.