Page 5 - Bunul_Econom_1902_10

Nr. 10 B U N U L E C O N O M Pag. 3

Medicul casei. emoragica, care se revarsă pe sub pele adese nici pe jumătate atâta ca din cartofii
în formă de pete negre şi care omoară mari şi bine desvoltaţi. Car. ofii de mărime
întotdeauna. Tratamentul vărsatului se mijlocie se pot şi ei înt ebuinţa De altcum
mărimea atîrnă şi de’a soit».. Pe lângă că a-
Conjunctivita sau roşaţa o- deosebeşte de al celorlalte boale mo­
leg de prăsită cartofi mici, economii noştri
ohilor este de dou6 feluri şi anume: lipsitoare prin faptul, că dispunem de mai fac şi greşala, că pun în acelaşi cuib în
conjunctivita şimplâ şi conjunctivita gra- un mijloc puternic de a impt deca boala, •număr prea mare, câte 5—6 şi une-ori mai
nuloasă. Semnele după cari putem cu­ vaccinarea şi revaccinarea. Un copil că­ mulţi. Decât însă cartofi mici şi mulţi, ho-
tărît că mai bine âr fi să pună câte 2—3
noaşte conjunctivita simplă sunt urmă­ zut bolnav trebue numai decât despăr­
mai mari sau de mijloc, pe basa celor amin­
toarele: Cercetând conjunctiva sau pe- ţit de cpi sănătoşi, aşezat într’o odaie tite «despre alegerea sămânţei».
lea de pe globul ochiului şi pe faţa curată şi aerisată. Vom întreţinea pu­ *
dinapoi a pleoapelor, după-ce întoarcem terile bolnavului hrănindu-1 bine şi po­ Ca mijloc pentru stîrpirea muşchiului
pleoapele (genele) pe dos, o găsim mai trivit. Se nu întârziem însă de a chema în ţeri'e apusene, afară de grapa de fân aţe
se foloseşte vi.tr ol ui de fer măcinat, care
roşie ca în stare de sănătate. Numai medicul, căci multe sunt primejdiile ce . făină se presară pe fânaţele pline cu muschiu,
când roşaţa se întinde şi pe albul o- se pot ivi din această boală şi numai
pe un jugăr folosesc 100—140 chlgr. Mai
chiului, cea dinapoia pleoapelor este cu el le poate cunoaşte şi înţelege bine. departe se poate folosi cenuşa de cărbuni,
mult mai mare, mai concentrată. gips, var stins şi făină de oase, cari pe lângă
Pentru vindecarea acestei boale se aceea că stîrpesc muşchiul ingrate şi riturile
pot căpeta doctorii bune dela farmacie, DIVERSE (fânaţele). Acest mijloc stîrpeşte tot muş­
chiul pe unde ajunge, şi totodată îngraşe
dar se mai pot folosi şi doctorii de fânaţele, încât răsare iarba mai deasă şi mai
casă şi anume: Vinul roşu vechiu şi Despre sămânţă. In economie e de bogată după dînsul.
curat face mult bine dacă se picură în mare interes a şti: că dela cutare plantă să­
ochiu mai multe picături, plimbând o- mânţa cea mai mare ori cea mai mică este 1 1 f i f
chiul în toate direcţiunile şi aceasta de mai corespunzătoare pentru sămănat.
Răspunsul nu e uşor, drept aceea să
2—3 ori pe zi. Mulţi pun cârpă muiată vedem ce zic oamenii experţi în această pri­ Comande pentru mobile. Nişte agenţi
în spirt pe ochi, care asemenea e bună. vinţă. Economii cei m n au arătat, că prin de ai neguţătorilor de mobile din Budapesta
In multe caşuri simple foloseşte şi nu­ nobilitarea şămânţeîor produce un jugăr de I* *'odor Jozsţf, Bernstein K. şi firi în zilele
mai apa de trandafiri. Dacă însă se trei-ori mai mult decât de comun. Apoi cu trecute au umblat prin Oradea-mare cu scop
de a câştiga comande numeroase. Despre a-
constată că pe lângă conjunctivita sim­ cât e un fir de sămânţă mai mare, cu atât ceastă întreprindere ilegală să făcut arătare
plă mai e încă o boală în lumina o- e şi mai greu. Din acestea se vede, că se- la gendarmerie, despre care ştiricindu-se res­
mânţele mărunte nu trebue folosite la să­
chiului, adecă albeaţa (iris), atunci cele mănat; mai departe cu drept cuvânt putem pectivii au dispărut din oraş. In contra fir­
amintite nu se pot întrebuinţa ca me­ zice, că materia nutritoare, ce se află în să­ melor amintite gendarmeria a intreprins paşii
dicină, ci trebue se se ceară ajutorul mânţă, e cel mai bun, ce! mai ieftin şi cel de lipsă. ; *
medicului. mai potrivit mijloc de îngrăşare, gunoire, Ministrul de comerciu a votat un a-
pentru ori-ce plantă. Altcum este o regulă
economică: «cu cât e mai proaspătă sămânţa, jutor de 100 coroane meseriaşului Nusorics
Vărsatul, această boală numită cu atât sporul e mai -bun şi cu cât e mai Tamds. . *
■ - .
în ştiinţă variolă., este cu mult mai veche, cu atât surit plantele mai slabe». însufleţirea ce s’a arătat în anii din
veche decât creştinătatea. Ea este cu­ Deci timpul sămănatului fiind, se fim cp bă­ urmă faţă de arta zidirii, a atras la sine
noscută în toată lumea, căci pretutin- gare de seamă la alegerea săriiânţei. Sămă- mu te puteri de lucru, cu deosebire în ora­
năturile timpurii atât cele de toamnă, cât şi
denea a dus jelea cu dînsa. Ca toate cele de primăvară sunt cele mai bune. şul Miinchen, cari acum în u rna unei greve
boalele molipsitoare (lipicioase) vărsatul * au rămas fără lucru şi câştig. Numărul ce­
trebue se-şi aibă microbul seu, pe care Cartofii de prâşilă. Mulţi dintre eco­ lor fără de lucru de present se urcă la 10
mii. La întrevenirea ministrului de ext. rne,
învăţaţii l-au şi .descris fără să-l poată nomii noştri pentru sămănatul cartofilor fo­ i ministrul de interne avisează autorităţile
cultiva. Formele sub care se arată văr­ losesc cartofii cei mai mici, ca semn de crm competente, că în mod posibil să împedece
ţâre. Insă acest fel de cruţare samănă mai
satul, sunt mâi multe. O formă foarte mult a risipă. Căci lucru hotărît: d'n cartofii călătoria lucrătorilor de această branşe în
grea numită vărsatul negru sau variola mici dobândim asemenea recolte mici, slabe, Ba varia.

mânt şi i-a aşezat prin părţile noastre. Şi ţan e fecior chipeş şi îna:nte ce să plece la nuit cu căciuli, se adunaseră curioase ca să
cum ştia el că şi Românu-i puiu de lele, se columnă s’a ras şi s’a premenit, gătindu-se vadă ce bidiganie o mai fi şi aea.
găsise frate cu şvabul, la care intrase în ca de sărbătoare. Dar Cârţan nu le simţia. Căci în su­
slujbă şi se purta bine. Din când în când câte un călător se fletul lui se stîrni acuma dorul să se ducă
Pe vremea aceea se nimeriseră în Pesta opria în faţa lui, mirat. Atunci Cârţan se să îngenuncheze înaintea columnei şi să o
nişte mişcări socialiste între lucrători. Când ducea la el şi-l întreba pe româneşte să-i sărute.
t
»
a auzit Cârţan că socialiştii vreau se mun­ spună drumul spre columnă. Şi dacă era în Şi lucrul acesta nu era cu putinţă, căci
cească numai opt ciasuri pe zi, s’a crucit şi haine de muncitor Cârţan îi zicea frate, Car piaţa lui Traian e îngrădită şi trebue să. co­
le-a zis: «Da bine mă, aţi căpiat? Dacă fac de era în haine domneşti îi zicea domnule bori pe scări ca să ajungi la coloană.
eu într’un cias zece oale, 'atunci în opt cia­ frate. Se uită Cârţaa în dreapta, se uită în
suri fac numai 80. şi capăt numai 80 de Şi şe mira că aceşti oameni nu-1 înţe­ stânga, dădu mereu târcoale îngrăditurei, mai
creiţari. Aşa cum lucrez eu acum capăt un legeau. «Vorbesc româneşte ca şi noi, dar o întrebă pe unul şi pe altul de sfat, dar vă­
fiorin şi douăzeci, căci muncesc 12 ciasurL românească stricată, că de când nu s’au mai zând că nud chip în nici un fel, se duse
Ce vreţi voi mă, să ajung la iarnă la Roma ?» întâlnit cu Românii, au mai uitat limba şi au deadreptul la legaţia română.
Şi scârbit de prostia ungurească plecă învăţat vorbe nemţeşti», mi-a zis el odată. Semănătorul*1) : Seactil JPuşcariw.
din Pesta cu 25 de 11. înodaţi într’un colţ In sfîrşit se vede că tot îl va fi înţe­
■ (Va urma.)
de năframă şi cu aripile dorului la opinci. les Vre-unul, căci badea George ajunse la
* ţinta dorurilor sale. Profesorul îi dă studentului o între­
Şi eată-1 numai pe Cârţan, cioban din In ochii lui de Cioban apărură lacrimi. bare mai grea. Acesta fireşte tace.
Streja-Cârţişoara, umblând cu pieptul gol pe Cu gura pe jumătate deschisă, ca un copil — Cum? întrebarea mea te încurcă?
stradele Romei şi căutând. căruia îi spui o poveste, sorbia cu ochii pri­ îl întreabă profesorul binevoitor.
Căuta columna lui Traian. veliştea mult aşteptată. Cucernic şi-a luat Elevul îi răspunde sincer: '
Lumea se uita lung la acest om cu căciula de pe cap. Părul lui lung era numai întrebarea nu, domnule profesor, dar
port străin. Dar se uita cu drag, căci Câr- o apă, căci razele soarelui Italiei, neobici­ răspunsul! V.