Page 6 - Bunul_Econom_1902_10

Pag. 4 , i B U N U L E CO N OM Nr. 10

aceste materii să sfîrşesc înainte de a ajunge cotorul la
lumină, planta tînârâ piere, volumul sămenţei hotăreşte
Modul sămănării. deci încă în mare parte, adâncimea la care să se aşeze.

Dacă dorim ca toate semânţele să răsară de odată,
(Retipărirea interzisă).
vom îngriji ca ele se fie aşezate la aceeaşi adâncime.
(Urmare şi fine.)
* Această lucrare o execută sămănătoarea în rînduri, care
Afară de muiatul semenţei se mai obicinueşte a le aşează toată sămânţa la o adâncime egală. La sămănatul
învăli cu materii diferite, câte odată chiar şi otrâvitore, cu prin împrăştiere, acoperitul sămânţei se execută mai per­
scop de-a împedeca să fie mâncată de animale stricătoare fect cu grebla. Grapa nu acopere sămânţa de o potrivă,
şi de a da sămânţei materii nutritive la încolţire. Primul şi lasă multe la suprafaţa pământului. Pentru sămânţe ce
snop îl ajungem câte odată, al doilea însă nu. trebuesc aşezate măi afund, ne folosim de plugul simplu
Ce priveşte văruitul sămânţelor cu scop de a nimici şi cel cu 2 şi 3 brasde. Grânele le vom acoperi cu
tăciunile cerealelor, se va vorbi într’un alt capitul despre plugul, numai în pământuri uşoare şi într’o climă uscată.
boabele plantelor. Pentru sămânţe foarte mărunte ne folosim pentru acope­
ritul lor, numai de tăvălug, şi de grapa de spini. Cu
acest instrument se acopere semânţele de erburi, trifoiu,
Cantitatea semânţei. mac şi câte odată şi rapiţa şi cânepa.

Cerealele trebue sămănate mai adânc, în termini medii
la 5 cm.; pâstăioasele (leguminoasele) precum mazărea,
Cantitatea sămenţei necesară pentru sâmănat, depinde
fasolea, bobul le putem sămăna până la 8 cm.; bulbii de
în prima linie dela volumul ce ocupă fiecare plantă, în
cartofi 10 cm.; şi într’un pământ năsipos chiar şi până
deplina ei desvoltare. Din numărul grăunţelor ce cuprinde
la 16 cm.
o măsură anumită, şi din volumul ce are fiecare plantă,
se poate calcula uşor cantitatea de sămânţă trebuincioasă
pentru uh teritoriu anumit. Cantitatea sămânţei mai variază
şi dela calitatea (bunătatea) ei. G a p r a.
Cu cât sămânţa este mai bună şi mai proaspătă, cu
atâta vom sămăna mai rar. De asemenea la sămănătură C'Capra Hi raia L.J
mai timpurie de primăvară şi toamnă, vom sămăna mai
puţin des, deoare-ce plantele au timpul necesar de a se
Capra să găseşte astăzi aproape la toate popoarele, mai
desvolta şi înfrăţi' mai bine. Sâmănând ' cu maşina prin
ales în regiuni muntoase şi ne dă un câştig destul de în­
îinprăştiere sau chiar în rînduri, vom întrebuinţa mai pu-
semnat, cu deosebire unde cultura oilor nu mai este rentabilă.
ţfnă sămenţă decât sămănând împrăştiat cu mâna.
Ea este mai prăsitoare, dă mai mult lapte, şi se mulţumeşte
Scopul culturii încă ne face se sămănăm mai des cu mai puţin decât oaia şi după împrejurări se poate în­
sau mai rar, cerealele pentru a produce mai multe paie treţinea cu foarte puţină cheltueală, pro vede casa cu lapte
le vom sămăna mai des, şi în scopul de a le cosi ca şi produce şi gunoi îndestul pentru o mică bucată de pă­
nutreţ des de tot. Cânepa pentru fuior vom sămănao- cu mânt, car’ părul ei încă se foloseşte la ţeseturî mai or­
mult mai des decât cea pentru sămenţă. In fine canti­ dinare. Cu drept cuvânt să zice, că capra este vaca săracului.
tatea sămânţei depinde şi dela natura şi prepararea pă­
In turme mari nu e posibil, a le ţinea, fiind-câ nu Ie
mântului, precum şi dela clima ce domneşte în localitate.
putem ţinea laolaltă ca oile; ele ar putea aduce şi mari
In general, cu cât clima va fi măi favorabilă, şi cu cât
pagube prin păduri tinere, a căror lăstare şi muguri le mă­
pământul va fi mai fertil (roditor), mai potrivit plantei şi
nâncă cu multă poftă.
mai bine lucrat, vom întrebuinţa o cantitate mai mică de
sămânţă, decât in caşuri contrare.
Prăsirea caprelor.

Acoperirea semenţei cu păment.
Masculul se numeşte ţap, femela capră, puiul ied. Ţa­
pul trebue se fie mare, cu gâtul scurt, capul mare, ure­
Cele mai multe sămânţe a diferitelor plante încolţesc chile să atârne în jos, barbă lungă şi stufoasă, picioare pu­
numai atunci în câmpul liber, dacă ele sunt acoperite cu ternice, pulpele voluminoase, părul des însă moalp la pi­
pământ. Afunzimea la care se îngroapă - va fi însă numai păit. Un ţap în etate de 2 —8 ani este suficient pentru
atât de mare, cât sămânţa să aibă pe de o parte umidi­ 100 capre.
tatea trebuincioasă, ear’ pe de altă parte se nu să îrapedece Capra de prăsilâ să fie înaltă, lată în şele şi la cruce,
intrarea aerului la ea. Din acest motiv, cu cât timpul pulpe voluminoase şi toată făptura ei să fie mai delicată,
este mai umed şi pământul mai argilos, vom aşeza sămânţa ugerul să fie mare şi ţîţele lungi; părul scurt, însă des şi moale.
mai în faţă şi vice-versa, într’un pământ năsipos şi în timp ,* Impărechierea cade prin Septemvrie—Noem vrie; căl­
de secetă, vom pune sămânţa mai adânc. durile durează la capră 24 ore şi revin după 11 zile dela

Mai trebue să ştim, că germenile (colţul) până ce se fătat. Timpul gestaţiunei este 21—22 săptămâni şi fată
naşte la suprafaţa pământului se desvoaltă numai din prin Februarie—Martie-—April 1—2, câte-odatâ şi 3 şi 4
materiile de reservă (înmagazinate) din sămânţă. Dacă iezi. Pentru prăsilă vom folosi capra numai până la 9 —10 ani.