Page 7 - Bunul_Econom_1902_10
P. 7
Nr. 10 BUNUL ECONOM Pag- 5
Iezi, cari sunt destinaţi pentru prăsilă, îi lăsăm să sugă sale în mod considerabil (însemnat). înţelegem aci pe
până la 6 săptămâni, altcum numai 3, le dăm însă deja lângă diferite producte de-ale plantelor (legumi, poame, in,
după 2 săptămâni fen sau frunze mai fragede de mâncare. cânepă etc.) cu deosebire prăsirea animalelor mărunte, ca
Deja după 5' zile iedul urmează în tot locul pe mama sa albinele, paseri de tot soiul şi felul şi creşterea epurilor
şi devine deja după o jumătate de an apt pentru a se prăsi. de casă.
Acest animal, adecă epurele de casă, să bucură de
un forte rău renume între poporenii noştri. Cine nu cu
Nutrirea caprelor. noaşte acest animal? El este mic, trăeşte liber prin graj
duri, sapă găuri pe sub podele, unde puesc şi nu le poartă
Caprele iubesc câ nutreţ înainte de toate erburi sub nimenea grija. Corpul lor este mic şi neînsemnat. Ba,
ţiri şi plante nu prea grase, crescute prin locuri sbicite, ce este mai mult: oamenii mai spun, câ carnea lui este
apoi frunze, ramuri tinere de copaci. In grajd se dedau spurcată, el să împărechează şi cu pisica etc., etc., tot atâ
a mânca pe lângă fen şi pae, napi, cartofi, tărîţe, lături şi tea neadevăruri, câte dovezi de neştiinţa acestor oameni.
tot felul de rămăşiţe din bucătărie şi grădină, etc. Este adevărat, că despre acest soiu de epuri nu ne vom
Caprele sunt foarte alegătoare în mâncare şi dacă sunt ocupa aci. Pe lângă carnea şi pelea lor ce ne-ar da,
de capul lor, pot aduce mari pagube prin grădini şi mai ne aduc mai multă pagubă. Ei ne pot surupa grajdul şi
ales pomilor, rOzăndu-le mugurii şi coaja cea tinără. In nimici mult puţinul de prin grădina ce o avem alături de
grajduri fac mare risipă cu nutreţul, din care causă grajduri.
trebue *să le dăm totdeauna câte puţin nutreţ, însă des. Trebue să ştim, că avem şi alte soiuri de epuri de
casă, cari să rentează foarte bine spre a-’i pr^si. Avem
Sarea este o necesitate mare caprei. Să socoteşte ca
soiuri anume crescute, cunoscute cu deosebire în Francia
la 3 klgr. de cap şi pe an; le-o dăm, presărată pe nu
sub numele de „Lapin“. Ei ajung deplin desvoltaţi până
treţuri mai zămoase şi mărunte sau le punem un bulgăr
la o greutate de 5—7 şi chiar 8 klg. Au o carne gus
de sară la disposiţie, care o ling după plac.
toasă; pelea lor foarte preţuită. O epuroaică fată pe an
Apa ce o dăm caprelor trebui: să fie cât se poate
de câte 5 —7 ori câte 4—8— 12 pui, sunt dar’ foarte
de curată şi proaspătă, ear’ celor în gestaţiune (când sunt
prăsitori; Prăsirea lor merită deci a fi încercată, însă
îngreuiate) le vom da de beut numai o apă care nu este
numai cu condiţiunea de a urma sfaturilor ce vom da mai
prea rece, altcum ar putea lâpăda.'
la vale, altcum toată truda noastră va fi zadarnică.
In privinţa plantelor veninoase, capra chiar de voia
Trebuinţa de a se împărechea se desvoaltâ la epurii
ei consumă multe din acestea, fiară a-’i vătăma sănătatea.
de casă* foarte de timpuriu, adecă deja în a- treia lună a
Capra ne dă lapte cel puţin cât o vacă obicinuită.
etăţii lor, de aceea îi vom separa după sex deja la a
Dacă o mulgem regulat, ea înţarcă foarte târziu.
doua lună. Epuroaica primeşte epuroiul până scurt timp
-Laptele caprelor este foarte bogat în grăsime (unt),
înainte de a făta. Deşi timpul prăsirei cade de regulă
caseină (caş) şi zâhar, când ele -sunt bine hrănite şi ţinute
în lunile dela Martie până în Noemvrie, totuşi putem face
în grajduri curate şi sănătoase, altfel el are un gust par
prâsila şi în tot cuisul anului, dacă avem un grajd ceva
ticular (deosebit), neplăcut şi aspru. Din el se prepară d
mai călduros pentru ei. Urmaşi puternici vom dobândi
brânză grasă, foarte gustoasă. In Italia să face din laptele
numai atuncea, când nu vom permite împărecherea înainte
fert amestecat cu smântână o brânză dulce renumită şi
de 8 luni a etăţii, a reproductorilor şi dacă la 3—4 ani
cunoscută sub numele de „Ricotta".
împliniţi îi vom îndepărta dela prăsilă. împerecherea o
Carnea iezilor este asemenea celei a mieilor, însă mai
facem aducend epuroaica în colivia (cuşca) epuroiului, şi
moale, mai fragedă; â caprelor mai bătrâne încă nu este rea.
vom repeta acest experiment şi a doua zi.
Pelea caprelor se foloseşte pentru prepararea pieilor
Durata gestaţiunei (îngreunării) este 28—31 zile, după
numite Corduan şi Saffian; se mai folosesc argâsite în di
care epuroaica fată cum am mai spus 4—8—12 pui orbi,
ferite moduri pentru mănuşi, pantaloni, pergament animal,
burdufe pentru brânză, vin şi apă etc. ai căror ochi se deschid la 9 zile. Dacă epuroaica fată
mai mulţi decât 8 pui, atuncea prisosul îl omorîm, altfe l
Coarnele le folosesc strungarii pentru fabricarea di
ei vor rămânea piperniciţi din causa lipsei de hrană. Puii
feritelor obiecte mărunte de corn.
sug cam 4 săptămâni, după care restimp pot fi înţărcaţi
fără nici o teamă.
Cel mai bun şi potrivit mod de prăsilă este a o face
Epurele de casă. în cutii (colivii, custe) de câte 1 mtr. lungime, 1 mtr.
lăţime şi 75 cm. înălţime. Fiecare epuroi şi epuroaică
are cutia sa deosebită. Partea dinainte este provăzută
cu un grătar de laţi (lăteţi) sau pânză de sârmă (drot),
Omului sărăc îi este dat, să caute toate mijloacele de
ear fundul va avea mai multe găuri pentru scurgerea
a-’şi mări „venitele sale din isvoare, care nu-’l costă mult.
Agricultorii noştri 1n cea mai mare parte nu . dispun de urinei. In cutiile epuroaicelor vom mai face un adăpost
din două scânduri, cu o deschizătură de 16 cm. în pătrat,
averi însemnate, ca să se poată pune alăturea cu bogatul
mare proprietar, care poate învesti în moşia lui sume în unde de regula fată puii ei.
(Va urma).
semnate spre a-’şi mări producţiunea ei. Modestul econom
are la îndemână o mulţime de mici întreprinderi, în care
poate cu puţină muncă şi cheltueală a-’şi mări venitele
